Zece asociații profesionale și patronale importante din domeniul eficienței energetice a clădirilor, reprezentând sute de companii importante din România, dar și zeci de mii de specialiști din rândul arhitecților, inginerilor și auditorilor energetici, cer Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru acest sector din cele 30,5 miliarde pe care România le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare și Reziliență, care trebuie trimis Comisiei Europene în perioada următoare.

“Încurajăm Guvernul să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din fondurile de redresare economică pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie. Clădirile ineficiente energetic sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, aşadar ar trebui să aibă alocată suma corespondentă din fondurile de 11,3 miliarde destinate reducerii acestor emisii conform cerinţelor Pactului verde european, adică minimum 4 miliarde de euro. Aceste fonduri ar reprezenta o investiţie cu o mare valoare adăugată pentru economia României, pentru creşterea nivelului şi calităţii traiului pentru cetăţenii români, pentru contribuţia la un mediu mai curat, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru reducerea dependenţei de importurile de energie”, afirmă reprezentanţii următoarelor organizații: Asociația Auditorilor Energetici Certificați din România, Asociația Inginerilor de Instalații din România, Asociația Cluster pro-nZEB, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociația QETICS, Ordinul Auditorilor Energetici din România, Patronatul Societăților de Construcții, Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România și Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri – ROENEF, într-un comunicat de presă comun.

“Pe de altă parte, ele sunt esenţiale pentru respectarea obligaţiilor noastre internaţionale şi interne privind reducerea emisiilor, dar şi privind rata de renovare a clădirilor”, se mai arată în comunicat.

Asociațiile profesionale şi patronale enumeră 7 avantaje pe care le-ar aduce alocarea unei sume cât mai consistente din fondurile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă:

1.     Investiție cu impact major în economie

Fiecare 1 euro investit în renovarea clădirilor returnează în economie cel puțin alți 4 din beneficii conexe asociate, ceea ce face dezvoltarea acestei zone una dintre cele mai bune direcții pentru revenirea economică a României. Ar trebui menționat că sprijinirea renovării clădirilor ajută unul dintre cele mai dinamice sectoare, cel al construcțiilor, care a fost unul dintre motoarele economiei chiar și în perioada cea mai dificilă a economiei.

În plus, reducerea pierderilor energetice din sectorul clădirilor înseamnă şi reducerea importurilor de energie, dar şi posibilitatea de a creşte exporturile de energie.

2.     Locuri de muncă suplimentare

Fiecare 1 miliard investit produce, în medie, 20.000 de locuri de muncă NOI în economie până în 2030, conform unui studiu realizat de Building Performance Institute in Europe. Eficientizarea economică a clădirilor este o activitate intensivă din punct de vedere al utilizării forței de muncă, ceea ce contribuie la reducerea șomajului.

3.     Scăderea cheltuielilor cu energia pentru cetățeni

Creșterea eficienței energetice a clădirilor înseamnă că acei cetățeni care vor beneficia de ea vor plăti facturi mai mici pentru asigurarea confortului în locuințele lor. Acest lucru este important, în condițiile în care aproximativ un sfert din gospodăriile României se găsește în stare de sărăcie energetică, adică au mari probleme în a-și asigura energia necesară locuinței la prețuri accesibile pentru veniturile pe care le au.

Chiar și pentru cetățenii care nu au această problemă, facturile mai mici la energie le permit cheltuieli de altă natură.

4.     Sprijinirea industriilor producătoare din România

Alocarea unei sume consistente pentru eficientizarea energetică a clădirilor înseamnă și un impuls pentru acele industrii care produc materiale și echipamente necesare reducerii consumului energetic. Acestea se numără printre cele mai importante din ţara noastră, iar stimularea lor are un impact pe termen lung asupra industrializării României.

5.     Respectarea angajamentelor legale și politice luate de România

Țara noastră are obligații de respectat – inclusiv legale – atât la nivel european cât și din legislația internă, referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ratei de renovare a clădirilor.

Astfel, reducerea emisiilor de carbon cu 55% sau 60% până în 2030, dublarea ratei de renovare a clădirilor stabilită prin “Valul de Renovare” lansat de Comisia Europeană pe 14 octombrie 2020, precum şi alte angajamente europene, vor fi foarte dificil de îndeplinit dacă nu folosim fondurile europene, incluzând aici pe cele pe care le putem cere prin Planul de Rezilienţă şi Redresare.

Pe plan intern avem Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, actualizată în 2020, prin care suntem obligaţi să creştem masiv rata de renovare, să investim în eficienţa energetică, iar din 2021 orice clădire va trebui proiectată și construită pentru a avea consum aproape zero de energie (nZEB). Nu vom putea respecta această lege fără investirea unor sume consistente, pe care e preferabil să le aducem în primul rând din surse europene, nu naţionale.

Ar fi de menţionat şi observaţiile Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice transmise de Comisia Europeană la, care a cerut României planuri mai ambiţioase pentru renovarea clădirilor.

6.     Reducerea poluării, care omoară cel puțin 20.000 de persoane anual

Consumul crescut de energie are contribuţia sa la fenomenul poluării, fenomen care afectează o bună parte a populaţiei României. Poluarea provoacă peste 20.000 de decese anual la nivel național, precum şi îmbolnăviri neletale care afectează activitatea unor comunităţi întregi. În mediul rural în special, va reduce masiv poluarea mediului rezultată din arderea lemnelor de foc, reducând totodată nevoia tăierii copacilor în acest scop.

7.     Creşterea calităţii vieţii şi performanţei, de la confort termic şi acustic la reducerea zilelor de boală

Clădirile renovate din punct de vedere energetic au efecte pozitive asupra celor care trăiesc, se vindecă, învaţă sau muncesc în mediul creat la interiorul lor. Astfel, conform aceluiaşi studiu BPIE menţionat mai sus, o clădire eficientizată energetic creşte productivitatea angajaţilor cu 12%, reduce zilele de spitalizare cu 11% pentru fiecare pacient şi scade durata în care un angajat bolnav se reface în propria locuinţă pentru a reveni la muncă.

De asemenea, o şcoală renovată sporeşte semnificativ performanţele şcolare ale copiilor – ei nu doar că beneficiază de confort termic sporit, dar şi de o calitate a aerului îmbunătăţită, în condiţiile în care studiile arată că în încăperile cu aer viciat copii au un nivel scăzut de concentrare și se pot îmbolnăvi.

Renovarea energetică poate aduce și îmbunătățirea altor aspecte, precum calitatea acustică și nivelul de lumină naturală.

Context: România va avea la dispoziţie 30,5 miliarde de euro din fondurile destinate redresării economice şi combaterii efectelor epidemiei generate de coronavirus. Aceste fonduri vor trebui angajate rapid – 70% în următorii 2 ani şi alţi 30% în al treilea. Comisia Europeană a stabilit criterii pentru alocarea acestor fonduri, conform cărora 37% din total, echivalentul a 11,3 miliarde de euro, din total vor trebui cheltuite pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a răspunde cerințelor Green Deal / Pactul verde european. Sectorul clădirilor este cel mai mare consumator de energie la nivel european, cu 40% din total, și cea mai importantă sursă de emisii de gaze cu efect de seră, 36% din total, mai mult decât oricare alt sector.

Share.

Autor

Avatar

Echipa editorială a portalului Economy & More / EM360 cu Adi Maniutiu

Comentariul tau