În episodul de azi continuăm cu a doua parte dedicată culturii organizaționale si am să vă explic, pe scurt, cele 6 dimensiuni culturale propuse și definite de psihologul Geert Hofstede – concepte foarte des utilizate în managementul internațional intercultural. Dincolo de cele menționate in articolul si video-ul anterior, un punct important, chiar si in studiul contemporan al competitivității – este introducerea în ecuație a dimensiunilor culturale și interculturale (în sensul organizațional, social și de business) pe care Hofstede, Trompenaars sau alții, le definesc și invocă atunci când analizează interacțiunea dintre indivizi sau organizații, ori când stabilesc modul de (inter)relaționare (mai ales internațională) dintre aceștia/acestea. În acest context, nu înseamnă că anumite valori ale dimensiunilor menționate predispun obligatoriu, automat și fără excepție către o anumită valoare a competitivității unui stat, organizație sau individ. Chiar dacă o anumită valoare a dimensiunilor nu poate fi considerată, din oficiu, direct proporțională cu competitivitatea, totuși spune multe, nu doar despre felul în care respectiva categorie se poziționează față de abordarea concurențială, ci îi predefinește, într-o bună măsură, eficiența, productivitatea și spiritul de competiție – influențând rezultatele. Așadar, cunoscând aceste valori și ceea ce ele reprezintă, se pot determina cu mai multă acuratețe modalitățile funcționale de tranziție către o formă de competitivitate eficientă și optimizată. Dar, pentru a putea explica mai bine abordarea, să o luăm cu începutul.

E.E. Tylor (Tylor, E.E. Primitive Culture, London, 1871) spune că întregul unei culturi este „that complex whole which includes knowledge, belief, art, morals, law, custom, and any other capabilities and habits acquired by man as a member of society”. Kluckhohn (Kluckhohn, C. The Study of Culture. In: The Policy Sciences, Stanford, 1951), consideră că „a culture refers to the distinctive way of life of a group of people, and to their designs for living” spunând că cultura se compune din arhetipuri explicite și implicite de gândire și comportament, dobândite în timp, greu de modificat pentru că sunt asimilabile tradițiilor și care ajung să canalizeze comportamental o societate, definindu-i atitudinile.

Mai departe, Edward T Hall (Hall, Edward T., Verborgene Signale, Hamburg., 1983) definește cultura ca fiind „un sistem complex de producție, transmitere, stocare și prelucrare a informațiilor”, iar A. Thomas (Thomas, A: Kulturelle Divergenzen in der deutsch-deutschen Wirtschaftskommunikation, 1994) descrie cultura ca fiind „ un sistem solid, universal de orientare în interiorul unei națiuni, societăți, companii sau grupe de indivizi și în același timp caracterizant pentru aceste cateogrii”. Thomas se referă la sistem ca fiind unul *tipizat* pentru că în funcție de grupul țintă, această grilă de orientare este fundamentată pe simboluri culturale și tipare de gândire foarte diferite; astfel, acestea ajung să determine în totalitate felul, în care indivizii gândesc și organizațiile acționează, atunci când își pun ideile în practică.

Totuși, cele mai relevante sunt abordările propuse de F.Trompenaars și G.Hofstede, ambele purtând amprenta lui Confucius: „înlăuntrul nostru, toți suntem la fel; cultura e singura care ne face diferiți”. Profesorii Hofsteede si Trompenaars sunt părinții analizei oraganizationale interculturale: Hofsteede e un adevărat pionier care si-a dedicat toata viata analizei empirice a diferentelor culturale din interiorul multinationalelor, iar Trompenaars, membru al celebrului grup THINKERS-50, este considerat unul dintre cei mai influenti ganditori ai managementului intercultural actual. Ce doi trebuie aduși in discutie pentru ca majoritatea discuțiilor legate de competitivitate se pot reduce si se pot explica prin ințelegerea unor simple condiționări culturale. Trompenaars (Trompenaars, Fons: Riding the Waves of Culture , London 1997, P.6) punctează că „a useful way of thinking about where culture comes from is the following: culture is the way in which a group of people solves problems and reconciles dilemmas“. Iar Geert Hofstede (Hofstede G. 1991, Cultures and Organizations: Software of the Mind) înțelege prin cultură „programarea colectivă a spiritului care îi diferențiază pe membrii unei grupe sau categorii de oameni în interiorul unei colectivități globale“ și subliniază că „culture is to a human collectivity what personality is to an individual (…) culture must be seen as a software of the mind”.

Abordările lui Trompenaars și Hofstede sunt definitorii și complementare în studiul potențialului competitiv. Ele netezesc calea prin care interpretările și poziționările cu privire la competiție încep să fie concentrate în jurul implementării soluțiilor de tip win-win, spre care tinde teoria competitivității moderne. Într-un mic excurs, fără să intrăm în detalii, trebuie să expunem principalele 5 dimensiuni stabilite de Hofstede, pentru a putea, apoi, face legătura intre acestea și teoria competitivității:

PDI: Distanta fata de Putere

IDV: Individualism vs. Colectivism

MAS: Masculinitate vs. Feminitate

UAI: Indexul de Evitare a Incertitudinii

LTO: Orientare pe Termen Lung

IND: Indulgența

Power distance index (PDI) sau distanţa faţă de putere reflectă gradul în care oamenii dintr-o cultură interpretează și percep inegalitatea socială și definesc felul în care se raportează ierahic la putere, în care se supun sau nu unei forme de autoritate, în care au sau nu nevoie de autoritate. În „Dimensionalizing Cultures The Hofstede Model in Context” (ScholarWorks@GVSU – Readings in Psychology and Culture, 2015 – Hofstede) PDI se definește ca “the extent to which the less powerful members of organizations and institutions (like the family) accept and expect that power is distributed unequally. In this dimension, inequality and power is perceived from the followers, or the lower level. A higher degree of the Index indicates that hierarchy is clearly established and executed in society, without doubt or reason. A lower degree of the Index signifies that people question authority and attempt to distribute power.”

Sursa T1: Geert Hofstede, Dimensionalizing Cultures: The Hofstede Model in Context, Conceptual Issues in Psychology and Culture Universities of Maastricht and Tilburg.

Uncertainty avoidance index (UAI) sau Evitarea incertitudinii are legătură cu uşurinţa cu care cultura face faţă la nou şi îşi asumă riscuri, cu gradul de anxietate al naţiunii respective și cu modul în care se raportează la faptul că viitorul nu poate fi anticipat, într/un fel făcând uz și de refugiul în fatalism: de ce să încercăm să mai schimbăm ceva când putem lăsa pur și simplu lucrurile să se întâmple. Preluând direct de la Hofstede,  “the Uncertainty Avoidance Index is defined as a society’s tolerance for ambiguity, in which people embrace or avert an event of something unexpected, unknown, or away from the status quo. Societies that score a high degree in this index opt for stiff codes of behavior, guidelines, laws, and generally rely on absolute Truth, or the belief that one lone Truth dictates everything and people know what it is. A lower degree in this index shows more acceptance of differing thoughts/ideas. Society tends to impose fewer regulations, ambiguity is more accustomed to, and the environment is more free-flowing” (Cultures and organizations : software of the mind – London: McGraw-Hill. ISBN 9780077074746 Hofstede, Geert 1991 și „Dimensionalizing Cultures The Hofstede Model in Context” – ScholarWorks@GVSU – Readings in Psychology and Culture, 2015 – Hofstede).

Sursa T2: Geert Hofstede, Dimensionalizing Cultures: The Hofstede Model in Context, Conceptual Issues in Psychology and Culture Universities of Maastricht and Tilburg.

Individualism vs. colectivis (IDV) se referă la măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine. În Cultures and organizations : software of the mind (London: McGraw-Hill.ISBN 9780077074746 Hofstede, Geert 1991) și „Dimensionalizing Cultures The Hofstede Model in Context” (ScholarWorks@GVSU – Readings in Psychology and Culture, 2015 – Hofstede) se spune că indexul explorează “ the degree to which people in a society are integrated into groups. Individualistic societies have loose ties that often only relates an individual to his/her immediate family. They emphasize the “I” versus the “we.” Its counterpart, collectivism, describes a society in which tightly-integrated relationships tie extended families and others into in-groups. These in-groups are laced with undoubted loyalty and support each other when a conflict arises with another in-group. Variations on the typologies of collectivism and individualism have been proposed (Triandis, 1995; Gouveia and Ros, 2000). Self-expression and individualism increase with economic growth (Inglehart, 1997), independent of any culture, and they are vital in small populations faced with outside competition for resources.”

Sursa T3: Geert Hofstede, Dimensionalizing Cultures: The Hofstede Model in Context, Conceptual Issues in Psychology and Culture Universities of Maastricht and Tilburg

Masculinitate vs. feminitate (MAS), printre cele mai cruciale dimensiuni în raport cu competitivitatea și spiritul de competiție/atitudinea concurențială, relevă importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers, definită ca “a preference in society for achievement, heroism, assertiveness and material rewards for success.” Reversul relevă “a preference for cooperation, modesty, caring for the weak and quality of life” (Cultures and organizations : software of the mind – London: McGraw-Hill.ISBN 9780077074746 Hofstede, Geert 1991 și „Dimensionalizing Cultures The Hofstede Model in Context” – ScholarWorks@GVSU – Readings in Psychology and Culture, 2015 – Hofstede). Această dimensiune rămâne in continuare un tabu in majoritatea societăților (profund) masculine.

Sursa T4: Geert Hofstede, Dimensionalizing Cultures: The Hofstede Model in Context, Conceptual Issues in Psychology and Culture Universities of Maastricht and Tilburg

Long-term orientation vs. short-term orientation (LTO), adică Orientarea pe termen lung este dimensiunea „confucianistă” legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica rezultatul imediat sau curent pentru o recompensă, posibil mai substanțială, dar proiectată în viitor. Dimensiunea are și valențe tradiționaliste, conservatoare, măsurând nivelul în care o societate îmbrățișează sau nu valorile tradiționale și gândirea progresistă. Preluând direct de la Hofstede, “this dimension associates the connection of the past with the current and future actions/challenges. A lower degree of this index (short-term) indicates that traditions are honored and kept, while steadfastness is valued. Societies with a high degree in this index (long-term) views adaptation and circumstantial, pragmatic problem-solving as a necessity. A poor country that is short-term oriented usually has little to no economic development, while long-term oriented countries continue to develop to a point” (Cultures and organizations : software of the mind – London: McGraw-Hill.ISBN 9780077074746 Hofstede, Geert 1991 și „Dimensionalizing Cultures The Hofstede Model in Context” – ScholarWorks@GVSU – Readings in Psychology and Culture, 2015 – Hofstede).

Sursa T5: Geert Hofstede, Dimensionalizing Cultures: The Hofstede Model in Context, Conceptual Issues in Psychology and Culture Universities of Maastricht and Tilburg

www.economielaminut.ro & www.EM360.ro

facebook.com/EconomieLaMinut

Share.

Autor

Fondator EM360.ro

Comentariul tau

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.