Auzim termenul de “cultură organizațională” tot mai des, de cînd cu dezvoltarea coprorațiilor multinaționale. De multe ori, cei care nu muncesc într-o astfel de organizație tind să privească cu o mare suspiciune acest termen.
Voi încerca să îl explic aici și veți decide apoi dacă este sau nu unul folositor pentru companii, grupuri sau chiar națiuni. Cine știe, poate după asta veți hotărî să aplicați filozofia aceasta și în firma (sau viața) dumneavoastră…
Pe scurt, ar fi cam așa: cultura organizațională reprezintă modul în care un grup de oameni își rezolvă problemele. Felul în care “facem lucrurile pe aici”, ca să spun o vorbă pe care cu siguranță ați folosit-o. Organizațiile sînt colecții de culturi diferite, care includ obișnuințe, rutină, ritualuri ale organizației. Astfel, cultura organizațională influențează fiecare aspect al afacerii.
De exemplu, dacă patronul le spune angajaților unei firme care oferă servicii către public să fie foarte respectuoși și le repetă asta pînă cînd transformă respectul într-o definiție a firmei, sînt toate șansele ca toți clienții să primească respect.
Dacă managerul unei firme decide ca hîrtia pe care o folosesc angajații pentru diverse documente ce nu vor fi arhivate să fie reciclată, această decizie va face parte din cultura organizațională a firmei.
Sînt exemple banale. Unul mai interesant? Mulți angajați ai producătorului de echipament sportiv Nike au tatuaje cu logoul companiei. Vă dați seama ce puternică devine o astfel de organizație? În acel moment, firma e despre “cine sîntem noi” și “pentru ce ne luptăm”. Cu siguranță că orice angajat al unei astfel de corporații e în stare să recite valorile coproratiste chiar și dacă e trezit dintr-un somn profund.
Dar care ar fi beneficiile unei culturi organizaționale atît de puternice? Sentimentul că angajatul aparține unui grup unde se simte bine ar fi primul beneficiu. Apoi, o cultură organizațională puternică stabilește regulile jocului, putînd să rezolve ușor problemele inerente într-o organizație. Deciziile se iau mai ușor într-o firmă în care toți angajații cunosc și acceptă valorile și viziunea companiei. Nu în cele din urmă, dacă angajații cred în produsul lor, e aproape sigur că vor transferă această încredere către consumator.
Există și probleme într-o corporație cu o puternică cultură organizațională: riscul ca toată lumea să gîndească la fel, ceea ce ar însemna că nu apar idei noi. Apoi aroganța, care înseamnă că membrii grupului pot crede că grupul, organizația are întotdeauna dreptate. Și, în fine, cultura organizațională, acel “așa facem noi lucrurile aici”, s-ar putea transforma într-o piedică în calea unei posibile schimbări de abordare a afacerilor necesară într-o zi.
Despre dimensiunile interculturale, folosite în managementul și marketingul internațional, în episodul următor, AICI.
www.economielaminut.ro & www.EM360.ro
