A trecut un an de la aprobarea Legii consumatorului vulnerabil nr. 226/ septembrie 2021, care definește sărăcia energetică drept „imposibilitatea consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor energetice minimale”. Totuși, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autoritățile responsabile. De ce este important acest indicator pentru a identifica într-un mod corect pe cei aflați în situație de sărăcie energetică și ce criterii ar trebui să stea la baza definirii nevoilor energetice minimale? Iată aspecte analizate într-o dezbatere organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice.
Potrivit Legii nr. 226/2021, nevoi energetice minimale înseamnă „consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții, ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor.”
Limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică, se mai arată în actul normativ menționat.
Dezbaterea a fost organizată de ORSE cu scopul de a oferi soluții din partea experților în domeniu pentru o mai bună reglementare, aducând totodată în discuții și perspectiva legiuitorilor.
„Obiectivul ORSE este acela de a sprijini procesul legislativ în elaborarea de norme care să aibă în vedere realitățile din România, să cunoaștem realitățile din România în ceea ce privește sărăcia energetică și să asigurăm o voce unificată a tuturor experților și practicienilor pe subiectul acesta”, a explicat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonator ORSE.
„Legea consumatorului vulnerabil definește cumva unidimensional sărăcia energetică, doar în funcție de venit. Prin acest gen de definiție, riscăm să lăsăm categorii întregi în afara acestei definiții, cu riscul de a nu putea fi ajutați. Până la urmă aici vrem să ajungem cu toții, să îi ajutăm pe cei care sunt în sărăcie energetică și pe consumatorii vulnerabili”, a spus Silvia Dinică, Senator, Președinte al Comisiei știință, inovare și tehnologie.
„Marele neajuns este că Legea consumatorului vulnerabil nu leagă la modul foarte concret problema sărăciei energetice, inclusiv nevoile energetice minimale, de aspectul eficienței energetice, de eficiența clădirilor, de comportamentul din interiorul gospodăriilor, de dotările gospodăriei, în așa fel încât să abordăm această problemă într-un mod integrat, așa cum încercăm noi să propunem”, a declarat George Jiglău, președinte al Centrului pentru Studiul Democrației și coordonator ORSE.
„Nu cred că dreptul la energie sau nevoile minimale sunt niște lucruri pe care ni le trasează cineva de la Bruxelles. Sunt probleme pe care noi le avem și noi ar trebui să le rezolvăm. Includerea în lege a nevoilor minimale este un pas foarte mare. Din păcate, nu este suficient. E nevoie de implementarea responsabilității care este trasată prin lege, la Ministerul Muncii, împreună cu ANRE și INS pentru utilizarea datelor statistice. Cum ar trebui definite nevoile minimale? Sunt cele care ar trebui să fie evaluate ținând seama de confortul care trebuie să fie asigurat. Ele trebuie elaborate cu un grup de experți care să cunoască domeniul clădirilor și ar trebui dezvoltată o metodă care să țină seama de cazul particular”, afirmă Horia Petran,Cercetător științific principal și coordonator al Building Knowledge Hub din România, membru fondator al Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România și președinte al Asociației Cluster Pro-nZEB, pentru promovarea clădirilor cu un consum aproape zero de energie.
„Aș semnala două consumuri energetice importante. Primul este pentru încălzirea clădirii. Acesta este influențat de mai mulți factori, între care amplasamentul (zona climatică), caracteristicile termo-tehnice ale clădirii (dacă clădirea este izolată sau nu și în ce măsură), caracteristicile instalației de încălzire. Al doilea consum semnificativ, pe care îl consider aproape la fel de important ca și consumul pentru încălzire, este cel pentru prepararea apei calde. Acest consum devine foarte important în momentul în care crește numărul de persoane care utilizează locuința. Pentru o familie de 4-5 membri care locuiește într-un apartament de 50 mp, luat ca referință, consumul de energie pentru asigurarea apei calde poate fi comparabil cu cel pentru încălzire, dacă blocul a fost renovat termic. Legea nu a abordat componenta de consum de energie termică pentru apă caldă decât fugitiv”, a afirmat Ancuța Măgurean, Cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, expert al Comisiei Europene, Vicepreședinte al AAECR.
„Practic aceasta este sărăcia energetică minimală: incapacitatea de a-ți asigura acele nevoi energetice minimale în gospodărie”, a subliniat George Jiglău.
Legea consumatorului vulnerabil trebuie modificată astfel încât să devină funcțională, în sensul identificării cât mai corecte și complete a nevoilor energetice minimale. Pentru acest lucru, e nevoie de toți actorii la masă și neapărat de termene și transparență, ca să existe vizibilitate, trasabilitate asupra datelor, inclusiv cu scopul de a vedea câte gospodării sunt scoase din sărăcie energetică în urma măsurilor de sprijin, a punctat senatorul Silvia Dinică.
Deși tindem să aruncăm vina atunci când o lege nu funcționează bine, trebuie să salutăm toate momentele în care se fac pași înainte și în același timp să subliniem lucrurile care se pot face mai bine și să ne oferim fiecare dintre noi expertiza, a conchis George Jiglău.
Iată și câteva soluții recomandate de experții ORSE pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili sau a celor aflați în sărăcie energetică, în perioada următoare:
Vă invităm să reascultați oricând întreaga dezbatere, pentru a afla mai multe idei pe marginea acestui subiect, AICI.
