Stadiul implementării electromobilității, ca soluție pentru reducerea poluării urbane, al implementării obiectivelor europene în domeniul electromobilităţii, strategia naţională pentru electromobilitate, dar și soluțiile pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare și încurajarea investiţiilor în proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul electromobilităţii s-au numărat printre punctele-cheie, aflate pe agenda discuției evenimentului de profil organizat săptămâna aceasta la Bacău. Electromobilitatea este un deziderat pentru România – mai actual și mai necesar ca niciodată, s-a punctat în cadrul discuțiilor, care a adunat participanți importanți din domeniul energiei.
Întreaga Europă luptă să rezolve problema stringentă a poluării. Emisiile toxice provenite de la țevile de eșapament ale mașinilor diesel și pe benzină au cauzat probleme serioase de poluare a aerului în orașele europene și provoacă zeci de mii de decese premature inutile în fiecare an.
Conform cercetărilor recente în domeniu, realizate de Greenpeace, transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate în acest sector continuă să crească. O tranziție către un sistem de transport nepoluant este, așadar, vitală. Avem nevoie de alternative sustenabile la mersul cu mașina, precum transportul public electrificat sau mersul cu bicicleta. Atunci când nu există alternative sustenabile, mașina electrică, pe GNCV, LNG, Hidrogen, etc. poate fi un mijloc de transport eficient, mai ales dacă e folosită de mai multe persoane sau în sistem de car-sharing.
Mașinile electrice fac parte din soluție, iar România trebuie să ajungă la un sistem de transport nepoluant până în 2050, conform Pactului ecologic european, având acum la dispoziție fonduri pentru a dezvolta un sistem de transport durabil unde stațiile de încărcare a mașinilor electrice sunt parte din soluție.
Cum pot înlesni mașinile electrice tranziția către o Românie mai verde?
Electromobilitatea reprezintă un domeniu în care ţara noastră este, deocamdată, debutantă. La sfârşitul anului 2019, pe întreg teritoriul naţional, existau aproximativ o mie de staţii de încărcare electrică, dintre care 25% cu încărcare rapidă. Potrivit participanților evenimentului dedicat electromobilității, organizat la Bacău, este nevoie de reglementări la nivel legislativ și inițiative guvernamentale, care să stimuleze interesul antreprenorilor să investească în domeniul electromobilităţii.
Așadar, un cadru legislativ care să încurajeze și să faciliteze investițiile în acest domeniu ar fi un prim punct de rezolvat. Potrivit autorităților, el există, însă implementarea este deficitară.
Un al doilea aspect este lipsa infrastructurii pentru autovehiculele electrice. Oamenii nu pot fi încurajaţi să îşi cumpere autovehicule electrice doar pentru că există subvenții de tipul Rabla pentru autoturisme. Având autonomia în general mică, mulți se gândesc ce posibilităţi sunt pentru alimentare, iar aici România are un dezavantaj.
Un alt dezavantaj, punctat de participanți, este lipsa conexiunilor în interiorul orașelor, o problemă ce ține de infrastructură. Sunt necesare mai multe trasee de metrou, autobuze electrice, mai multe piste de biciclete și taxe pentru poluare, în special în zonele cu trafic intens pentru a scurta timpul petrecut în trafic.
Cetățenii ar trebui încurajați să folosească transportul în comun pentru că ar exista condiții corespunzătoare, precum un mediu curat, aer condiționat vara, sistem de încălzire iarna, dar și piste separate de biciclete, ceea ce ar reduce timpul de deplasare. Autobuzele sunt majoritatea hiperaglomerate, chiar și în timpul pandemiei, și neștiind când va sosi cu adevărat autobuzul și nefiind o modalitate de transport de încredere face mulți oameni să opteze să ia un taxi.
Foto: unsplash.com/Marian Mirea
Ce avantaje prezintă România pentru a implementa electromobilitatea?
România poate fi parcursa din orice punct în orice punct cu o masina electrica cu autonomie de cel puțin 150 km. Iar modele de mașini electrice disponibile pe piață în 2021 au o autonomie între 200 km și 500 km, arată un studiu al Greenpeace.
Sunt 300 de amplasamente unde poate fi încărcată o mașină electrică, iar media este de 3 puncte de încărcare într-un loc/amplasament. Stațiile dedicate se găsesc de obicei la magazine, la benzinării, la birou sau acasă, în unele cazuri.
O mașină electrică poate fi încărcată rapid, în stațiile dedicate, semi-rapid, la stația de încărcare de acasă și în stațiile dedicate sau lent, la o priză convențională.
Încărcările gratuite aproape au dispărut complet, iar prețul orientativ pentru 1kWh este cuprins intre 0,6 lei și 2 lei. Cel mai ieftin va fi întotdeauna să alimentezi mașina electrică acasă și noaptea (0,6-0,8 lei per kWh). Puterea de încărcare la o priză convențională este între 2 kW și 2,5 kW. În funcție de cât de mare este bateria masinii, asta înseamnă, în medie, un timp de încărcare de la 10 ore la 30 de ore și chiar mai mult pentru mașini cu baterie foarte mare. Prețul mediu la stațiile de încărcare public-private este cuprins între 1 leu și 2 lei per kWh.
Capacitatea medie a bateriei unei mașini electrice în 2021 este în jur de 50 kWh. Capacitatea bateriei variază între 25 kWh și 100 kWh, însă au fost anunțate modele de mașini electrice cu baterii mai mari de 100 kWh. Pentru a încărca complet o mașină electrică cu baterie de 50 kWh, prețul este între 30 de lei (acasă) și 100 de lei la stațiile de încărcare (cele mai scumpe), având posibilitatea să parcurgi, în medie, 300 km. Asta înseamnă că poți parcurge 100 km plătind între 10 lei (cel mai ieftin curent) și 30 lei (cel mai scump curent) cu o mașină electrică. Aceeași 100 km parcurși de o mașină cu motor cu ardere internă (care consumă în medie 8l/100km) costă între 40 și 50 de lei.
O problemă care preocupă tot mai mult atât simpli cetățeni, cât și autorități este nivelul poluării.
Când calculăm cât de mult CO2 produce o mașină trebuie să luăm în considerare nu numai emisiile de CO2 din timpul utilizării, ci și emisiile generate de producția și casarea acesteia. Producția unei mașini electrice este mai puțin ecologică decât cea a unei mașini cu motor cu combustie internă, iar nivelul emisiilor provenite de la vehiculele electrice variază în funcție de modul în care este produsă electricitatea cu care este alimentată mașina respectivă. Cu toate acestea, luând în considerare mixul energetic mediu din Europa, autovehiculele electrice se dovedesc a fi mai curate decât vehiculele alimentate cu benzină. Deoarece cota de electricitate provenită din surse regenerabile va crește în viitor, automobilele electrice vor deveni și mai puțin dăunătoare pentru mediu, arată Greenpeace.
Există încă o veste bună, demnă de luat în considerare. Mașinile electrice reduc poluarea cauzată de frâne. Mașinile convenționale cu motor cu ardere internă folosesc în principal frâne cu disc pentru a încetini mașina, iar acestea emit poluare cu particule ultrafine. Însă, mașinile electrice sunt capabile să utilizeze motorul electric pentru frânare (frână regenerativă), reducând nevoia de a utiliza frânele și, prin urmare, emisiile de particule. Însă, poluarea de la anvelope provine de la toate mașinile.
Când vine vorba de poluarea cauzată de pneuri, multe rapoarte sugerează că trecerea la masini electrice va crește poluarea cu particule datorită greutății lor mai mari comparativ cu mașinile convenționale. Cu toate acestea, studii arată că mașinile electrice sunt echipate în cea mai mare parte cu anvelope speciale concepute, acestea fiind aerodinamice și subțiri pentru a face față nevoilor specifice, inclusiv a greutății mai mari.
În plus, vehiculele electrice elimină toate emisiile toxice de la motoare. Trecerea de la un vehicul conventional la unul electric elimină instantaneu orice poluare toxică provenită de la țeava de eșapament, cum ar fi oxizii de azot, monoxidul de carbon și hidrocarburile. Acest lucru se datorează faptului că nu există un proces de ardere poluant. Deoarece acești poluanți sunt emiși doar prin ardere, dacă nu există motor cu ardere, nu există emisii. Unul dintre acești poluanți nocivi, dioxidul de azot, este responsabil pentru peste 50.000 de decese premature pe an în Europa.
Semantar,
Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă
