În calitate de semnatară a Pactului Verde European, România are nevoie să producă, în 2050, aproximativ 50 de gigawați (GW) din energie regenerabilă. Ce contribuție ar putea avea hidrogenul la îndeplinirea acestei cote, aflăm din discuția lui Adrian Măniuțiu cu Mihnea Cătuți, Directorul de Cercetare al Energy Policy Group, în cadrul emisiunii INCOME din această săptămână.
În prezent, nu suntem nici măcar aproape de a fi pe o traiectorie care să ne permită îndeplinirea acestei ținte, care reprezintă o cantitate de 10 ori mai mare decât cea de care dispunem astăzi, cumulat, din solar și eolian, apreciază domnul Cătuți.
Dar aici poate interveni hidrogenul și este o miză fantastică în spatele hidrogenului verde, dar și a hidrogenului albastru ca combustibil de tranziție, pentru că avem gazele din Marea Neagră, completează Adrian Măniuțiu.
Unde poate fi folosit hidrogenul
Principala măsură pe care trebuie să luăm pentru atingerea țintei asumate este să folosim și să creștem consumul de electricitate acolo unde este posibil, în industrie, în transporturi, în clădiri.
Dar această energie electrică nu poate fi folosită peste tot. În industria grea, unde este nevoie de temperaturi de peste 1000 °C, pentru producerea oțelului, pentru transportul pe distanțe lungi și pentru vehicule cu tonaj mare, cum sunt avioanele, sectorul maritim, va fi nevoie de hidrogen.
România produce anual 200.000 de tone de hidrogen, exclusiv din combustibili fosili, din gaz și din reformarea țițeiului. El este folosit în proporție de 98% în rafinării și în producerea de îngrășăminte chimice, în special pentru amoniac.
Vorbim din ce în ce mai mult despre utilizarea hidrogenului în sectorul transporturilor și în industrie, pentru producerea oțelului. Hidrogenul are, practic, proprietăți similare cu cele ale gazului natural, dar nu are carbonul în componența sa chimică, deci nu are emisii. Iar până ajungem să producem hidrogen integral verde, hidrogenul pe care îl putem obține din gazele naturale din Marea Neagră, ar putea juca un rol important.
Avem infrastructura necesară pentru creșterea utilizării hidrogenului?
Ce ar trebui să facem pentru a avea o infrastructură pentru hidrogen, aflăm tot de la domnul Cătuți: “În momentul de față, hidrogenul este consumat exclusiv acolo unde este produs. Trebuie să dezvoltăm o adevărată piață a hidrogenului, cum este cea a gazelor naturale, în care acesta este comercializat, transportat, consumat în locul în care este cel mai util.”
Reprezintă hidrogenul viitorul combustibilului în transporturi?
În cazul mașinilor pe hidrogen, în prezent problema este că eficiența energetică totală a acestora este mai mică, economia lor este un pic mai slabă.
Dar unde densitatea calorică necesară pentru transport nu poate fi satisfăcută de baterii, ca în cazul camioanelor mari, al navelor maritime, al avioanelor, cu siguranță hidrogenul este necesar.
Cum producem hidrogenul necesar consumului?
Vorbim din ce în ce mai mult despre decarbonizarea hidrogenului pe care îl producem din gaz, și avem capacitatea de a realiza acest lucru inclusiv prin captarea și stocarea emisiilor de dioxid de carbon din reformarea gazului.
În ceea ce privește creșterea producției hidrogenului din apă, prin electrolizare, eficiența procesului este de aproximativ 0,66 megawatt-oră per megawatt-oră de energie electrică consumat, deci, în momentul de față, avem o pierdere energetică în transformarea electricității în hidrogen, de aceea trebuie să avem și grijă.
Pentru mai multe informații despre acest subiect, vă invităm să urmăriți materialul video.
