Fiecare lucru la timpul său, se spune adesea, iar domeniul energiei nu face excepție. România se află acum într-un moment crucial: dezvoltarea de noi tehnologii utile pentru atingerea obiectivelor climatice propuse pentru 2030. Doamna Oana Özmen, Deputat, Secretat al Comisiei de Industrii și Servicii, Raportor al Grupului pe Hidrogen și Combustibili Alternativi, a fost invitata lui Adrian Măniuțiu la EM360 Talks, pentru a vedea ce șanse are România de a produce hidrogen verde. Vă reamintim că doamna Özmen este inițiatoarea Legii privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor, care a fost deja promulgată de către Președintele Iohannis.
Vă invităm să urmăriți înregistrarea aici.
Spre ce se îndreaptă acum România?
În deschiderea discuției, invitata noastră a arătat că, în vederea îndeplinirii obiectivelor climatice pentru 2023, România trebuie să aibă în vedere 2 aspecte:
- Eficientizarea energetică a clădirilor, atât a celor publice, cât și a celor private.
- Eficientizarea energetică a industriei, prin retehnologizare. Retehnologizarea presupune scăderea emisiilor de carbon și este esențială nu doar pentru atingerea obiectivelor de climă, ci și pentru a face ca industria românească – spre exemplu industria producătoare de ciment și cea metalurgică – să rămână competitive.
De ce se pune problema competitivității industriei după 2030?
Pentru că, dacă până în 2030, România nu-și va atinge obiectivele climatice, vom începe să plătim certificate de carbon, iar costul acestora se va reflecta în prețul final al produselor românești. Dacă nu vom reuși să facem retehnologizarea, industria românească va avea de suferit, mergând până la o posibilă închidere sau relocare a unor fabrici în țări mai bine organizate din punctul de vedere al capacităților de decarbonare.
Care este rolul hidrogenului în tranziția energetică românească?
Hidrogenul va putea fi folosit atât pentru transport, mai ales cel maritim, dar și transportul auto, fiind mai puțin probabil să aibă utilizare domestică, după cum a subliniat doamna Oana Özmen. O altă utilizare foarte importantă este cea industrială. Anumite companii produc deja hidrogen gri, prin procese industriale cu emisii de carbon, dar va trebui să recurgem la hidrogen verde pentru a scădea emisiile de carbon.
Cum finanțăm evoluția tehnologică?
Doamna Özmen a subliniat faptul că este necesar să absorbim fondurile europene disponibile în prezent și care nu vor mai exista în viitor. Industria mare nu este prinsă în fondurile PNRR, fiind susținută prin Fondul de Modernizare. Astfel, vom putea să ne pregătim pentru următoarele faze ale tranziției energetice.
Dar, dincolo de fondurile europene pe care le avem la dispoziție, este necesar să avem o strategie de țară, a sublinat doamna deputat Özmen. Piatra de temelie a fost pusă, România are momentan o Lege de integrare a hidrogenului, promulgată deja, dar și o Strategie a Hidrogenului, ce a fost în dezbatere la Ministerul Energiei și urmează să fie finalizată.
Un plan pentru România
Discuția din cadrul acestui episod a fost, așa cum îi stă bine unui podcast, foarte animată. Sub ghidajul doamnei deputat, a rezultat un plan în câțiva pași, pe care îl prezentăm pe scurt în scris și pe care vă invităm să-l urmăriți in extenso în înregistrare.
- Restructurarea surselor de finanțare în una singură pentru a facilita accesul companiilor.
- O bună colaborare între ministere va facilita accesul la informațiile necesare în vederea accesării fondurilor. În prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei sunt cele 3 ministere principale importante pentru finanțarea proiectelor referitoare la decarbonare, inclusiv hidrogen și retehnologizarea industrială folosind acest combustibil.
- Realizarea normelor de aplicare pentru Legea integrării hidrogenului.
- Dialog real și permanent între decizional, instituțional și playerii din business.
Doamna Özmen a subliniat, de asemenea, necesitatea de a gândi la nivel regional și european și de a dezvolta proiecte în energie cu țări din regiune, Bulgaria, Polonia, Grecia etc. Astfel, România va putea să-și diversifice sursele de energie și, împreună cu partenerii săi, să facă auzită vocea țărilor de Est. Astfel, vom putea recupera decalajul care face ca Europa să aibă două viteze, așa cum se spune adesea.
În final, un semnal de alarmă: Legea integrării hidrogenului a fost promulgată, iar acum își așteaptă normele de aplicare. Este necesar ca România să-și pună la punct cadrul legislativ, astfel încât să creăm piața de H₂ într-un orizont de timp predictibil, ceea ce ne va ajuta să reducem decalajul față de țările care investesc deja masiv în acest domeniu.
Vă invităm să urmăriți înregistrarea.
