Piața gazelor în iarna care a trecut a pus presiune pe bugetele multora dintre cei care folosesc gazul pe post de combustibil pentru încălzire. Și nu numai pe ei. Anul trecut a fost un an special pe piața de energie și gaz, mai ales pe perioada anotimpului rece. Gazul a ajuns să fie folosit ca instrument de presiune politică, șantaj la drumul mare sau monedă de schimb. Va fi iarna aceasta la fel? Este o întrebare complexă, cu un răspuns nu ușor de găsit.
Ca economist, pentru a da un răspuns la această întrebare, mă uit întotdeauna la raportul cerere-ofertă care dă prețul și care setează condițiile pieței. Gazul este o resursă energetică mai puțin poluantă decât cărbunele care poate fi stocată și transportată relativ ușor către fiecare locuință sau către fiecare centrală termică care utilizează gazul. Având acest avantaj al stocării, sezonalitatea naturală a consumului de gaz poate fi semnificativ atenuată de investiții importante în spații de stocare și în finanțarea pe termen scurt a unor stocuri de gaz care să fie folosite pe perioada iernii.
Care este situația la acest moment în Uniunea Europeană și în România privind stocarea de gaz pentru perioada iernii? Ne-am făcut vara car, așa cum spune un proverb românesc? Dacă ne uităm și comparăm datele observăm că și la noi, și în UE, stocarea de gaz a început imediat cum a trecut sezonul rece atingând un maxim în luna octombrie – noiembrie, după care vom începe să consumăm constant din aceste stocuri.
Figura 1: Cantitatea de gaz stocată (evoluție lunară, TWh)
În România, mai mult decât în UE, observăm că am reușit să stocăm o cantintate ceva mai mare de gaz în acest an comparativ cu octombrie 2022. Cantitatea stocată de noi este cu 14% mai mare decât în luna similară a anului trecut, în vreme ce în UE cantitatea stocată în plus este de doar cu 8% mai mare (vezi Figura 1). Cantitatea suplimentară de gaz stocată va menține prețul și condițiile de piață la un nivel mai suportabil față de ceea ce s-a întâmplat anul trecut.
Chiar dacă au stocat mai puțină cantitate decât noi, capacitatea de stocare totală este plină într-un procent relativ similar cu al nostru (vezi Figura 2). Noi am ajuns în octombrie pe final la 95,5% din capacitatea totală de stocare în timp ce în UE s-a ajuns la 94,7%. Acest lucru sugerează că în UE nu prea au crescut capacitățile de stocare față de anul trecut, au fost mai bine folosite cele existente. Și la noi, și în UE, intrarea în această iarnă se face cu un procent mult îmbunătățit față de intrarea în iarna trecută: cu circa 5% în plus în UE (grad de stocare mai mare cu acest procent din total capacitate de stocare) și cu circa 10% în plus în România. Cu acest grad mai mare de stocare, putem trage speranțe că va fi ceva mai bine în această iarnă.
Figura 2: Gradul de stocare (% din capacitatea totală de stocare)
Prin raportarea la consumul anual, observăm că stocurile acoperă însă cu foarte puțin mai mult față de anul trecut, și la noi, și în Uniunea Europeană (tot cam cu 8% mai mult în UE și cu circa 14% mai mult la noi). Asta înseamnă că, dacă iarna vine mai repede cu vreo 2 săptămâni și durează mai mult cu 2 săptămâni ca anul trecut, stocurile acestea în plus se vor volatiliza. Dacă temperaturile vor fi mai scăzute cu 14% la noi, față de anul trecut, aceste stocuri în plus se vor volatiliza (vezi Figura 3). Să nu uităm că iarna trecută a fost o iarnă relativ blândă și că stocurile de atunci (ușor mai mici ca cele de acum) ne-au ajutat să trecem cu brio peste iarnă, desigur, cu ceva presiune pe partea de prețuri.
Figura 3: Gradul de stocare (% din consumul anual)
Întotdeauna când ne uităm la condițiile pieței trebuie să avem în vedere și acei jucători care ”fac piața”. În general, este vorba fie de producătorii cei mai importanți, fie de consumatorii cei mai importanți. Analiza la nivelul celor mai puternice 4 economii din Uniunea Europeană consumatoare de gaz pe perioada iernii (fie că vorbim de industrie, fie că vorbim de consumatorii casnici) relevă alte aspecte importante și interesante (Figura 4). Remarcăm și în aceste țări o creștere a cantității de gaz stocate față de octombrie anul trecut, exceptând Franța, unde cantitatea stocată este ușor sub valoarea din aceeași lună a anului trecut. Deși capacitatea de stocare este încărcată aproape de 100% și mai mult decât anul trecut, Spania este mult în urmă cu dimensionarea stocurilor sale prin raportare la consumul anual și cea mai rămasă în urmă, prin comparație cu media UE și celelalte 3 economii analizate. Și nu este singurul caz la nivel european. Țări ca Belgia sau Portugalia stau mult mai prost în această privință (Belgia a reușit să stocheze până acum doar 4,8% din consumul anual de gaz deși are rezervoarele de gaz pline în proporție de 90%; Portugalia a reușit să stocheze doar 5,99% din consumul anual de gaz deși are 98% din capacitățile de stocare pline cu gaz).
Figura 4: Stocarea gazelor în marile economii ale UE (Germania, Franța, Italia și Spania)
Din analiza stocurilor de gaz acumulate pe perioada verii de către țările europene (inclusiv România) putem desprinde câteva concluzii importante:
- Situația este îmbunătățită față de anul trecut atât la nivelul UE cât și la nivelul principalilor consumatori din UE. Și România și-a îmbunătățit situația în această privință;
- Totuși, există în continuare țări în UE care sunt departe de media UE sau de situația din țările cele mai avansate în această privință (cu capacități de stocare a gazului importante prin raportare la nevoile anuale de consum și prin raportare la gradul lor de umplere). Aceste țări, dacă situația climatică o va impune, pot genera, printr-un posibil exces de cerere, o perturbare temporară a pieței (dacă temperaturile scăzute excesive vor afecta aceste țări;
- Iarna trecută nu a fost o iarnă foarte puternică, atât sub aspectul fenomenelor extreme (perioade foarte geroase) cât și sub aspectul mediilor de temperatură. A fost o iarnă chiar suprinzător de blândă care a ajutat enorm ca situația să nu degenereze și mai mult. Oricum s-a deteriorat semnificativ, chiar și cu această iarnă mai blândă. Având în vedere că îmbunătățirea situație stocurilor de gaz nu este una impresionantă (comparativ cu anul trecut), rămânem vulnerabili și expuși la acest tip de risc. Ceea ce am reușit să stocăm în această vară poate să nu fie suficient, cu o iarnă grea, nu foarte grea. O iarnă foarte grea și extinsă pe o perioadă mai îndelungată putem avea din nou probleme semnificative.
Gazul poate fi o resursă de tranziție foarte bună care să ajute enorm țările care au vulnerabilități legate de resurse și de acces la tehnologie. Putem traversa iernile cu costuri acceptabile și suportabile de către o populație cu nivel al veniturilor mult mai scăzut decât media UE și cu un mediu de afaceri încă în căutare de avantaje comparative și competitive în interiorul Pieței Unice.
Notă: Sursa datelor folosite în acest articole este Gas Infrastructure Europe
