Dacă ne referim la cele peste 18.000 de biserici, 400 de mănăstiri, 80 de mii de hectare de teren agricol și forestier putem totaliza active de peste 5,5 miliarde de dolari. Parafrazând ceea ce spune legislația fiscală, și anume că “în cazul persoanelor juridice, impozitul pe imobile se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii, cota care se stabileste prin hotararea consiliului local si e cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv,” rezultă un impozit anual teoretic între 13 și 80 de milioane de dolari.

Discuția, în opinia mea, ar trebui însă dusă în cu totul altă direcție: nu ar trebui să fie vorba despre a impozita proprietățile sau, generic, „cultele” de aici înainte, ci – folosindu-ne și de multe alte exemple din UE – de a le lăsa neimpozitate în continuare, concomitent cu oprirea finanțării de la bugetul de stat (spre 350 mil. Euro, anual). Pe modelul german (ca să nu cădem în extrema cealaltă, a Franței) contribuția fiecărui cetățean ar trebui să fie facultativă, lăsând astfel cultele să se autofinanțeze, fără să se mai dea  sute și sute de milioane de Euro, an de an, de la buget (pentru noi biserici sau salarii). Dar atâta timp cât biserica e folosită politic, ca instrument electoral, niciun politician nu va avea cojones să facă așa ceva. Sau poate vom avea parte de o surpriză? Nu știu ce să zic…

Totuși, dacă statul – într-o țară fără autostrăzi, spitale și școli dotate – subvenționează integral biserica, măcar să-i perceapă taxe pe toate activitățile lucrative/comerciale – fiscalizându-i integral existența… Oricum, una e (ne)impozitarea și cu totul altceva e finanțarea în sine…

Colac peste pupăză, o modificare recentă a Codului Fiscal reduce și mai mult presiunea fiscală (aproape inexistentă oricum) pe care Statul o pune asupra Bisericii. Potrivit noii reglementări ce va intra în vigoare la începutul anului 2018, preoții nu vor mai plăti impozit pentru casele parohiale. Această scutire se adaugă unei liste deja extrem de generoasă, după cum spuneam deja, cu Biserica: potrivit Codului Fiscal, cultele religioase nu sunt impozitate pentru veniturile obținute din producerea și vinderea obiectelor, veniturile obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii de reconstituire a dreptului de proprietate, etc. Desigur, există și condiții pentru aceste scutiri, care presupun ca sumele de bani obținute să fie folosite pentru întreținerea și funcționarea lăcașurilor de cult, pentru învățământ, pentru furnizarea de servicii sociale ori pentru alte activități nonprofit – praf în ochi, desigur, oricum nu verifică nimeni, niciodată. Repet, nu te pui rău cu BOR pentru că vei plăti la alegeri (în mediul rural, în special, acolo unde, nu în puține cazuri, se votează cum zice popa.)

Decizia asta cu scutirea suplimentară amintită mai sus vine în condițiile în care cultele reliogioase au fost răsfățatele bugetului de stat in ultimii 20-25 de ani. Cu excepția anului trecut, când statul nu a dat bani pentru construcția sau întreținerea bisericilor (deși în 2016 a crescut suma alocată pentru salariile angajaților bisericești). În același timp, sunt de notorietate profiturile de milioane de Euro pe care Biserica Ortodoxă le-a raportatla Finanțe în ultima perioadă.

E un never ending story…

Cum eu nu am reușit, într-un video atât de scurt, să prezint în totalitate, comparativ, situația existentă în statele UE, vă mai recomand un articol, scris de jurnalistul economic Dan Popa (Hotnews). Așa că, pentru o imagine completă, puteți să vă uitați și peste analiza lui Dan Popa, una completă și foarte bine documentată, despre cum e taxată biserica în UE, AICI.

www.economielaminut.ro & www.EM360.ro

facebook.com/EconomieLaMinut

Share.

Autor

Fondator EM360.ro

Comentariul tau

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.