România are nevoie de investiţii majore în sectorul energetic, pentru a reuşi, pe viitor, să îşi asigure un avantaj competitiv semnificativ în zona industrială, mai ales în contextul transformărilor generate de digitalizare şi robotizare, de Industry 4.0, a patra revoluţie industrială.
Deşi avem, în teorie, un mix energetic optim faţă de alte ţări, realitatea dovedeşte faptul că depindem în continuare de importurile de energie şi gaze, asta mai cu seamă că producţia autohtonă este în scădere.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, producţia internă de energie în primele 11 luni din 2022 a însumat 16,246 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 508.600 tep (-3%) faţă de perioada similară din 2021, iar importul a fost de 14,338 milioane tep, în creştere cu 373.600 tep (+2,7%).
Mai mult chiar, resursele de energie electrică au fost de 58.506 milioane kWh, în scădere cu 2.511 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021.
După duşul rece primit în 2022, când România a fost nevoită să importe energie de pe PZU la cele mai mari tarife din UE, sperăm ca, în 2023, cu ajutorul fondurilor europene, cu sprijinul companiilor de profil, să reuşim să reducem importurile.
În plus, dincolo de situaţia din prezent, trebuie să privim în perspectivă.
Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depăşită, necompetitivă, iar sancţiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă.
Ce avem nevoie? În primul rând să atragem fondurile europene aflate la dispoziție și să le canalizăm spre dezvoltarea capacităților de producție. Pe de altă parte, este nevoie de susținerea companiilor care activează în domeniu. Iureșul taxelor și suprataxelor din ultimii ani au făcut ca bugetele de investiții ale acestora să scadă dramatic, cu consecințe directe asupra performanței acestui sector.
Fără un cadrul fiscal predictibil, fără dezvoltarea unor parteneriate în comun stat/privat în domeniu, riscăm să pierdem pași importanți în cursa pentru competitivitatea economică.
Gazele din Marea Neagră, extremă urgenţă
Noi avem, de exemplu, şansa unică de a exploata gazele din Marea Neagră care, dincolo de faptul că ne pot aduce independenţa energetică, ar aduce investiţii cumulate de până la 16 mld dolari, ceea ce ar duce la crearea sau menţinerea a până la 30.000 de locuri de muncă, în medie, pe an, pe toată durata proiectelor, o contribuţie de până la 71 mld. dolari la producţia naţională de bunuri şi servicii şi o contribuţie de până la 26 mld. dolari la bugetul de stat al României.
Potrivit informaţiilor publice, zona economică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi, cantitate care ar putea acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. Valoarea actualizată a zăcământului de gaz ar depăşi 150 miliarde de euro.
Dincolo de gaze, de investiţiile necesare în eolian, hidro şi energia nucleară, România are zăcăminte de uraniu şi mai ales grafit, care pot aduce un avantaj competitiv în condiţiile dezvoltării spectaculoase a industriei bateriilor.
La final de august 2022, Ministerul Economiei anunţa că s-au făcut paşi pentru „punerea României pe harta producţiei de baterii”. Mai este mult până acolo, dar ce anunţa ministrul Economiei era că licitaţia internaţională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din România a fost încheiată de compania de stat Salrom.
„Din ultimele prospecţiuni, zăcământul din cele două exploataţii din zona Baia de Fier, Cătălinu şi Ungurelaşu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE”, spunea ministrul.
În ceea ce priveşte uraniul, draftul Strategiei Energetice a României precizează că ,,rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcţionarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare”.
România se află, în prezent, pe ultimul loc în Europa la capitolul investiţiilor în tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, România nu a reuşit să acceseze decât 1,8 milioane de euro, în ultimii 6 ani, din cei 2,5 mld.euro bani europeni.
