Tichetele au anumite caracteristici specifice, pe care banii nu le au, și sunt excluse de legislația europeană din categoria instrumentelor de plată tocmai datorită acestor caracteristici:
- sunt utilizabile doar la nivel național.
- sunt emise doar la solicitarea unei entități publice sau private.
- au un scop social și sunt parte a unei politici publice (nu toate, de exemplu voucherele de vacanță au scopul de a impulsiona turismul în România și nu au obiective sociale).
- sunt destinate achiziției de produse sau servicii specifice dintr-o rețea de comercianți cu care unitatea emitentă trebuie să fi încheiat un contract.
- cardurile de tichete nu permit preschimbarea lor în numerar, nu sunt fungibile (ex: prin retragere de la ATM).
- au o perioadă dată de valabilitate.
- tichetele au avantaje fiscale tocmai pentru că au caracteristicile de mai sus, pe care banii nu le pot avea.
- tichetele nu sunt bani și nici venituri salariale, ci venituri extra-salariale, avantaje în natură (similar cantinelor pe care le pun la dispoziție unele companii).
Spre deosebire de bani, tichetele sunt foarte ușor de monitorizat, având o trasabilitate clară – știm cine le primește (sunt nominale). În timp ce banii în numerar alimentează economia subterană, tichetele sunt fiscalizate integral, ajutând la reducerea economiei subterane și a evaziunii fiscale.
Tichetele securizează bugetul unei familii pentru o anumită cheltuială: spre exemplu, tichetele de masă securizează bugetul pentru achiziția de produse alimentare, neexistând riscul ca după plata facturilor sa nu mai existe un buget suficient alocat pentru mâncare.
Impactul macroeconomic pozitiv al tichetelor a fost demonstrat de-a lungul timpului prin numeroase studii. În România, atât Academia Română (2017, 2020), cât și Academia de Studii Economice (ASE, 2019) au analizat acest impact, ambele studii evidențiind că tichetele:
A. Studiul realizat de Academia Română:
- încasări anuale la bugetul de stat generate de tichete: între 2,3 miliarde lei și 3,1 miliarde lei.
- încasări anuale ca impozite pe venitul personal, generate de funcționarea tichetelor: între 712 milioane lei și aproape 930 milioane lei.
- tichetele își aduc contribuția la veniturile fiscale încasate la bugetul general consolidat în proporții anuale cuprinse între 1,62% și peste 2%.
- tichetele acționează contra-ciclic în raport cu tendințele negative de la nivel macroeconomic, ceea ce le califică pentru a funcționa ca un instrument de stabilizare sau restabilizare macroeconomică.
- circa 2/3 din bunurile și serviciile achiziționate din industriile relevante pe baza tichetelor se adresează ofertei interne, ceea ce conduce la stimularea eficientă a producției autohtone de bunuri și servicii de consum curent, care la rândul lor aduc încasări din TVA și impozit pe profit.
B. Studiul realizat de Academia de Studii Economice:
- 1 RON acordat sub formă de tichete generează:
- antrenarea a +3,39 lei în PIB;
- +0,78 lei venituri la bugetul de stat;
- +0,15 lei cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul;
- +0,36 lei cifra de afaceri în HORECA.
Alte beneficii ale utilizării tichetelor:
- reducerea cheltuielilor bugetare cu protecția socială și beneficiile de asistență socială;
- creșterea predictibilității veniturilor bugetare încasate;
- reducerea economiei subterane, de exemplu voucherele de vacanță, doar în 2018, prin utilizarea lor au dus la creșterea numărului unităților care sunt autorizate cu peste 300% (pentru ca prin lege pot accepta vouchere de vacanță doar unitățile turistice care dețin de la Ministerul abilitat certificat de clasificare/licența de funcționare);
- reducerea potențialului inflaționist;
- reducerea costului forței de muncă;
- ameliorarea sănătății și calității vieții pentru angajați și familiile lor.
La nivelul angajaților, beneficiile extra-salariale contribuie la creșterea venitului personal nominal și, respectiv, la creșterea puterii de cumpărare, având un efect pozitiv asupra bunăstării personale (sănătate fizică și psihică).
APET a avut mai multe studii, inclusiv despre impactul în economie sau percepția oamenilor asupra sistemului de tichete. Din studiul de percepție realizat de Exact Business Solutions, la cererea APET, în decembrie 2021, a reieșit că 87% dintre angajatori consideră că tichetele îmbunătățesc calitatea vieții angajaților, iar 74% dintre angajați au afirmat că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial.
În România, începând cu 2022, tichetele se emit exclusiv pe card – deci sunt digitalizate – și pot fi integrate și folosite în același mod în care sunt folosite cardurile bancare: plată contactless, plata cu telefon sau ceas prin Apple Pay sau Google Pay sau plata online.
Istoric tichete de masă
Tichetele de masă sunt un beneficiu extra-salarial preferat de cei mai mulți dintre angajatorii din România. Motivul pentru care aceste tichete au fost create este de a ajuta angajații să aibă o viață sănătoasă, prin asigurarea unei mese pe zi.
Tichetele de masă au fost create în Franța anilor 1960 și au fost apoi adoptate de celelalte state, pentru a încuraja companiile să contribuie financiar la o mai bună alimentație a angajaților, determinând astfel creșterea productivității și îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației.
Țările din întreaga lume (Belgia, Italia, Franța, dar și Brazilia sau Maroc, doar pentru a enumera câteva) sprijină sistemele de tichete de masă acordate angajaților prin acordarea de avantaje fiscale.
În România, valoarea maximă acordată pentru un tichet de masă este, începând cu data 1 ianuarie 2024, de 40 de lei.
Mai mult, fiecare angajator are dreptul de a decide cine primește tichete de masă. Legea prevede că angajatorii au posibilitatea de a stabili criterii de selecție pentru salariații care pot primi tichete de masă. Acestea trebuie însă prevăzute în contractele colective de muncă sau regulamentul intern. Așadar, decizia de a acorda tichete de masă nu se propagă automat asupra tuturor angajaților.
Tichetele de masă sunt acordate angajaților lunar, ca alocație individuală de hrană, utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare. Angajații part-time au aceleași drepturi la tichete de masă ca angajații full-time și primesc același număr de tichete. Exemplu – dacă în cursul unei luni cu 20 de zile lucrătoare avem 2 angajați care lucrează întreaga lună însă unul are program întreg de 8 ore și celălalt de 4 sau 6 ore, ambii vor primi câte 20 de tichete de masă.
Bonurile de masă sunt acordate pentru achiziția de alimente sau pentru plata meselor la restaurant. Se poate plăti cu cardul de bonuri inclusiv pe aplicații de comandă online. Tichetele de masă pot fi utilizate în următoarele locuri:
- unități de alimentație publică;
- magazine alimentare;
- cantine-restaurant;
- bufete;
Este interzisă utilizarea acestora pentru achiziția de băuturi alcoolice sau de tutun și este ilegală comercializarea tichetelor de masă în schimbul unei sume de bani.
Sumele care sunt acordate în tichete de masă sunt suportate de către angajatori din bugetele proprii, iar unitățile emitente de tichete au o forță de vânzări mare și de peste 25 de ani discută cu fiecare angajator pentru a-l convinge să aloce buget pentru tichetele de masă, explicând beneficiile pentru sănătatea angajaților și pentru companie.
Bune practici apreciate de către OECD: „Sumele sunt trasabile și circulă doar în economia fiscalizată.”
Tichetele din România reprezintă instrumente de sprijin în implementarea unor politici publice. Tichetul de masă încurajează angajații să mănânce la prânz și este un sprijin pentru companii să crească productivitatea muncii și prin urmare să devină mai competitive; voucherul de vacanță sprijină angajații în recuperarea capacității de muncă etc.
OECD a inclus politice sociale implementate cu tichete în formă digitală (pe carduri) în România printre bunele practici analizate în raportul publicat recent intitulat „Biletele de valoare: instrumente inovatoare pentru incluziunea socială și dezvoltarea locală”. Valoarea tichetelor este recunoscută de Uniunea Europeană, cât și de OECD, care însă recomandă utilizarea exclusiv a suportului electronic (a cardului) în acordarea tichetelor pentru acces la servicii/bunuri restricționate și nu cash.
„Tichete pentru beneficii sociale: tichete care sunt acordate de autorități (naționale, regionale sau locale) unor grupuri specifice de beneficiari (șomeri, persoane cu dizabilități, persoane defavorizate etc.) pentru a asigura sau facilita accesul la bunuri și/sau servicii specifice; acestea sunt susținute, cel mai adesea, prin finanțare publică, dar pot fi furnizate sau cofinanțate și de organizații non-profit, organizații de caritate sau fundații”, se arată în studiul OECD.
„Digitalizarea (i.e suportul card sau virtual al tichetelor) a adus numeroase avantaje: simplificare administrativă, eficiență sporită, inovare, securitate juridică entităților care acorda tichete, a comercianților și a unităților emitente care au investit în implementarea formatului electronic (terminale noi sau adaptarea celor existente etc.), protecție mai bună împotriva furtului, pierderii și eliminarea fraudei datorită plăților securizate și standardelor crescute în industrie”, precizează același studiu citat, OECD 2021 „Local Economic and Employment Development, Biletele de valoare: instrumente inovatoare pentru incluziunea socială și dezvoltarea locală”.
OECD apreciază tot în acest studiu că tichetele acordate în format electronic prezintă „un potențial puternic de a reduce erorile și frauda, deoarece facilitează verificarea identității utilizatorului și a informațiilor privind valabilitatea” și reprezintă o oportunitate pentru Guverne de a promova inovarea și digitalizarea.
În plus, Art. 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European și al Consiliului prevede că:
„(4a) Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiția ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite doar pentru achiziționarea alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază”.
Decizia din 2020 de a permite emiterea biletelor de valoare sub format exclusiv pe card a avut un impact deosebit asupra trasabilității sumelor care circulă sub forma acestor bilete de valoare și mai ales a stimulat incluziunea socială și educația financiară. În plus, creșterea ponderii plăților electronice a avut impact în activitatea de evaluare a sistemului de tichete în timp real prin raportările realizate și a permis un control mai bun asupra utilizării corecte a fiecărui tip de bilet de valoare pentru produsele/serviciile specifice conform prevederilor legale.
În ultimii 3 ani, un număr foarte mare de persoane au utilizat biletele de valoare emise exclusiv pe suport card, demonstrând că experiența utilizării cardului a fost ușor integrată de către aceștia și nu a ridicat dificultăți. Astfel, alături de cardurile emise conform Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare și a OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (tichete de masă, tichete de cadou, tichete culturale și vouchere de vacanță), au mai fost emise și tichete pe suport electronic în cadrul unor programe sociale destinate sprijinirii unor categorii de persoane dintre cele mai defavorizate: tichetele sociale pe suport electronic pentru mese calde, tichetele sociale pentru sprijin educațional și a tichetelor sociale pe suport electronic pentru alimente și mese calde.
