Prețul petrolului brut continuă să crească, de trei săptămâni necontenit, iar evoluția amplifică temerile privind o eventuală criză a petrolului cu care ne-am putea confrunta la iarnă. Pare că toți norii negri se adună deasupra pieței petrolului, iar ieșirea din această situație devine tot mai îndepărtată. Noi, în România, suntem pregătiți pentru acest scenariu?
La data redactării acestui articol, petrolul Brent se tranzacționa la peste 94 de dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate cocheta cu pragul de 91 de dolari pe baril.
Săptămâna trecută, petrolul Brent a depășit 90 de dolari pe baril pentru prima dată din noiembrie anul trecut, iar țițeiul WTI a urcat și el la un maxim al ultimelor 11 luni.
Evoluția negativă este stimulată de dezechilibrul din ce în ce mai mare dintre cerere și ofertă și de cel mai recent raport privind producția industrială din China, care a arătat o creștere mai rapidă decât se aștepta în august.
Vestea bună, că rafinăriile chineze au depășit recordurile de rafinare în august, cu o medie zilnică de 15,23 milioane de barili, cu 19,6% mai mult decât în urmă cu un an, nu au reușit însă decât să aplaneze pe moment temerile investitorilor.
Marea problemă din piață rămâne, în continuare, reducerea producției de țiței coordonată de Arabia Saudită și Rusia.
În ultimul său raport lunar, Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că reducerile vor înclina piața petrolului într-un dezechilibru mai accentuat în trimestrul al patrulea.
AIE a afirmat că reducerile de producție OPEC+ au pregătit terenul pentru o creștere a volatilității, din cauza epuizării stocurilor globale de petrol.
„Îndreptându-ne spre trimestrul al patrulea, piața pare mult mai strânsă”, a declarat pentru Bloomberg Ben Cahill, senior fellow la Center for Strategic International Studies. „Reducerile de aprovizionare din partea OPEC+ încep să creeze pagube și se pare că ne îndreptăm spre un deficit de aprovizionare destul de semnificativ – ceea ce înseamnă că este un lucru optimist pentru prețuri.”, a declarat pentru Reuters Edward Moya, analist la OANDA
„Pariurile pe petrol devin o tranzacție preferată pe Wall Street. Nimeni nu se îndoiește că decizia OPEC+ (națiunile producătoare de petrol) de la sfârșitul lunii trecute va menține piața petrolului foarte strânsă în trimestrul al patrulea”, a mai sus acesta.
Jocul OPEC+
Cei mai mari producători de petrol din OPEC+ au anunțat că vor prelungi reducerile de producție până la finele anului 2023. În această situație, toți ochii sunt ațintiți acum spre SUA.
Anul trecut, când prețurile petrolului și ale combustibililor au crescut vertiginos pe fondul sancțiunilor impuse de SUA și UE Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, administrația Biden a vândut aproape 200 de milioane de barili de țiței din rezerva strategică de petrol pentru a opri creșterea.
Acum, însă, situația e cu totul alta. Rezerva de petrol a SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani.
„Saudiții nu au prea mulți prieteni la Washington în acest moment. Există absolut riscul ca ei să înceapă să devină „proba A” dacă Washingtonul vrea să dea din nou vina pe cineva pentru prețurile ridicate la pompă sau pentru încetinirea economiei”, a declarat luna aceasta analistul Raad Alkadiri de la Eurasia Group pentru Financial Times.
Prețul motorinei, creștere de 4%
Potrivit datelor Argus, citate de Wall Street Journal, prețurile la motorină au crescut cu 40% din luna mai, iar tendința se amplifică pe măsură ce ne îndreptăm spre anotimpul rece.
Și în România, prețurile au crescut de la 6,63 lei pe litru în mai la 7,58 lei în septembrie.
„Motorina este mai puternic afectată din cauza tipului de țiței care este scos de pe piață”, a declarat pentru WSJ Alan Gelder, vicepreședintele Wood Mackenzie pentru rafinare, produse chimice și piețe petroliere.
În condițiile în care în toate economiile lumii, inclusiv în România, motorina reprezintă încă principalul carburant, avansul prețurilor va genera, pe lângă efectele inflaționiste, o scădere a consumului care va pune și mai mult gaz pe focul temerilor privind recesiunea.
Important și relevant este că, dincolo de Arabia Saudită, ceilalți mari furnizori de țiței greu necesar pentru producerea de motorină – Rusia, Venezuela și Iran – sunt țări aflate sub incidența sancțiunilor americane, cu excepția notabilă a Canadei.
În aceste condiții, va fi interesant de văzut cum va reuși SUA, UE și celelalte economii dezvoltate să rezolve această criză care crește de la o zi la alta.
În România, statisticile sunt din ce în ce mai sumbre. Față de luna august, prețul mediu al unui litru de benzină a crescut cu 1,7%, ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa cu 6 lei mai mult decat in urma cu 30 de zile.
La motorină, pretul mediu al unui litru a crescut cu 2.8%, ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa cu 10.5 lei mai mult decat in urma cu 30 de zile.
E mult, e puțin? La cât de dependentă e economia românească de transportul auto, creșterea prețurilor va genera scumpiri în lanț, iar inflația de 9,4% în august s-ar putea să devină minimul acestui an. Nu este exclus ca inflația să revină din nou la două cifre, cu efectele inerente în economie – scăderea consumului, a activității economice – calea sigură spre o recesiune.
