Germania a avut din 2009 până azi un singur ministru de finanțe. România a schimbat în ultimii 10 ani 14 miniștri la finanțele țării. Din 1990 până astăzi, Germania a avut 5 miniștri de finanțe. România a avut 24.

De ce e relevantă această comparație? Pentru că prezintă o poză clară din perspectiva stabilității și predictibilității.

Fiecare ministru de finanțe, în momentul în care a preluat frâiele bugetului, a luat măsurile pe care le-a considerat necesare pentru a atinge promisiunile din campania electorală. Toate într-un ciclu electoral de 4 ani. Iar ultimii 24 de miniștri au stat la conducere, în medie, puțin peste un an fiecare.

Gândiți-vă la fiecare cilclu electoral ca la un episod dintr-un film. Doar că fiecare decizie din fiecare episod ne afectează direct viețile. De ce? Pentru că singurii actori care apar în absolut toate scenele filmului sunt contribuabilii obișnuiți, adică angajații și angajatorii. Și nimeni nu vrea să fie actor de umplutură, nu-i așa? Mai ales dacă duce greul întregii povești.

Fiecare decizie nouă a unui ministru înseamnă presiune pe contribuabili. Problema este că, de la un punct încolo, presiunea devine constantă.

Actorii, indiferent dacă vorbim despre firme sau gospodării, nu-și mai pot face planuri pe termen lung. Așa cum în familie plănuim să ne luăm un televizor nou sau o mașină nouă în funcție de cât câștigăm și cât credem că vom câștiga, scăzând cheltuielile cunoscute, și antreprenorii iau decizii legate de investiții pentru anul sau anii care urmează în funcție de buget. Bugetul e construit pe baza încasărilor, cheltuielilor, respectiv a taxelor și impozitelor pe care trebuie să le plătească firmele.

Dacă o singură componentă se schimbă, bugetul are de suferit. Dacă îți construiești bugetul bazându-te pe “x” taxe anul viitor și anul viitor taxele devin “y” fără ca măcar să fii consultat, bugetul tău e dat peste cap. Asta în cel mai bun caz, pentru că dacă schimbările sunt majore, întreaga afacere va avea de suferit.

Dacă veți decide în familie să cumpărați un televizor nou și vă veți trezi peste 3 luni că vi s-au triplat impozitele la bugetul local, că aveți mai mult de plată la pensie și că vă scade salariul cu o treime, veți intra în criză. Sau veți decide să vindeți televizorul ca să recuperați măcar o parte din pagubă.

Așa s-ar putea povesti nevoia de predictibilitate, neintrând în detalii tehnice.

Câteva zeci de oameni de afaceri, specialiști în economie sau reprezentanți ai societății civile își spun punctul de vedere legat de nevoia de predictibilitate, stabilitate și consultare a mediului de afaceri.

Am reunit mesajele lor sub titlul “#predictibilitate2018”, campanie sprijinită de Confederația Patronală Concordia. Declarațiile video se regăsesc pe siteul www.predictibilitate.ro. Câteva dintre acestea sunt mai jos.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Share.

Autor

Comentariul tau