Decizia OPEC, în special a Arabiei Saudite, de a reduce semnificativ producția cu scopul vădit de a forța scumpirea țițeiului, continuă să aibă efecte în ciuda demersurilor semnificative ale americanilor și a celorlalte țări dispuse să acopere lipsa de țiței din piață. Ce va însemna asta pentru noi, în România? Cum ne va afecta această situație impredictibilă? Să ne asteptăm la un nou val de inflaţie?
Petrolul este unul dintre elementele esențiale de cost în economie. Dacă benzina și motorina se scumpesc, urmează creșteri de preţuri în cascadă în toate domeniile.
Vestea bună, în aceste zile, este că atât petrolul WTI, cât și țițeiul Brent sunt pe cale să înregistreze un nou declin săptămânal, în condițiile în care îngrijorările legate de ofertă s-au atenuat, iar dolarul american s-a întărit.
Dolarul american a continuat să se întărească și îngrijorările legate de aprovizionare s-au atenuat. E doar un respiro sau urmează vremuri și mai grele?
La momentul redactării acestui material, petrolul Brent se tranzacționa la peste 83,88 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate cu 79,60 dolari pe baril.
Se va întoarce, în toamnă, prețul petrolului la 90-100 de dolari/baril, așa cum arată cele mai pesimiste prognoze?
Greu de spus. Cert este că, cu cât ne apropiem de sezonul rece, cu atât speculațiile vor fi mai puternice.
Economia americană, în prim-plan
Toți ochii sunt în aceste zile pe economia americană, cea care va da sensul evoluțiilor și în piața petrolului. Este de așteptat ca Federal Reserve să anunțe o redresare a economiei într-un interval acceptabil, fapt ce ar avea implicații pozitive pentru cererea de petrol. Altfel spus, ar duce la creșterea prețului.
Dacă FED va veni cu vești proaste, evoluția petrolului va fi în sens contrar, cel puţin pentru moment, în condiţiile în care economia americană este principalul consumator de țiței din lume.
Cheia aprovizionării
Decizia Arabiei Saudite de a reduce producția pare să fi fost deja absorbită de piață, iar intenția producătorilor din Venezuela, Kurdistan și Iran de a creşte producția de țiței este percepută ca o veste extrem de pozitivă.
„Sprijinul acordat prețurilor petrolului de reducerile anterioare ale producției a scăzut. Piața așteaptă ca Arabia Saudită să continue să își extindă reducerile voluntare ale producției”, au declarat analiștii de la casa de brokeraj chineză Haitong Futures, citați de Reuters.
Pe de altă parte, „deși există semne de creștere potențială a ofertei din partea câtorva producători OPEC, piața ar trebui să continue să atragă stocuri pentru restul anului”, a declarat Warren Patterson de la ING, citat de Bloomberg, menționând că acest lucru sugerează un risc suplimentar de creștere a prețurilor.
China, o mare necunoscută
O altă necunoscută în ecuația prețului petrolului o reprezintă situaţia economică din China. Deși se aștepta ca Beijingul să anunțe o redresare economică după depășirea momentului COVID, aceasta întârzie. Mai mult chiar, activitatea economică dă semne alarmante, mai ales în sectorul construcțiilor și al exporturilor, două dintre motoarele economiei.
O redresare economică a Chinei care se aștepta să fie forța motrice a creșterii cererii de petrol în a doua jumătate a anului 2023, însă șansele ca aceste lucru să se întâmple se destramă pe zi ce trece.
Situația Chinei, în esență, nu face decât să contribuie la sentimentul negativist de pe piețele petroliere.
Investiții accelerate
În fața clasicului deja șantaj economic al OPEC și a efectelor embargoului la adresa petrolului rusesc, țările lumii încep, pas cu pas, să conștientizeze necesitatea investiţiilor în dezvoltarea unor noi facilități de extracție și rafinare.
Analiștii Wood Mackenzie raportau recent că industria petrolului și a gazelor naturale se află în prezent în al treilea an al unui ciclu ascendent, investițiile din acest an în noua producție fiind de 490 de miliarde de dolari.
Această cifră ar fi semnificativ mai mare decât minimul atins în 2020, care s-a situat la 370 de miliarde de dolari.
Chiar dacă cheltuielile în sine nu sunt suficiente pentru a asigura aprovizionarea, analiștii Wood Mac au menționat că reducerile de costuri vor compensa diferența.
Aceștia remarcă ascensiunea exploatărilor din SUA și a altor surse non-OPEC și prognozează că producătorii non-OPEC își vor menține o cotă de piață constantă în următorii ani.
Argus a raportat la începutul acestei luni, citând Pioneer Natural Resources, că productivitatea puțurilor de la începutul anului a avut o tendință semnificativ mai mare decât media pentru 2022.
Pe lângă petrolul din SUA, mai există și Canada, Mexic, Brazilia și producători mai mici, precum Guyana. Aceștia au contribuit în mod semnificativ la oferta globală.
Între timp, OPEC menține producția sub control, cu opțiunea membrilor de a tăia volume suplimentare ori de câte ori decid să o facă, pentru a împinge prețurile mai sus.
Ce se întâmplă în România
România depinde, din păcate, tot mai mult de importurile de țiței. Odată cu embargo-ul la adresa petrolului rusesc, jucătorii din piață au căutat surse alternative și pare că s-au descurcat la un nivel excelent.
Dincolo de asigurarea volumelor, preţurile rămân o mare provocare. Evoluția oscilantă a prețului țițeiului și deciziile luate de unii producători de a limita marjele de tranzacționare în volum fac ca piața să resimtă, din păcate, modificările semnificative de preţuri.
În august, comparativ cu luna trecuta, pretul mediu al unui litru de benzina s-a majorat cu 5.9%, ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa cu 20 lei mai mult decat in urma cu 30 de zile.
În cazul motorinei, pretul mediu al unui litru a crescut cu 8.9%, ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa cu 30.5 lei mai mult decat in urma cu 30 de zile.
În această perioadă, România se află pe locul al 3-lea în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria și Malta. În cazul motorinei, țara noastră este situată pe locul 4 între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preț la acest tip de combustibil, după Bulgaria, Malta, Polonia.
Comparativ cu celelalte tari UE, Romania se claseaza pe locul 12 la benzina fara taxe, ca fiind cea mai ieftină, după Austria, Bulgaria, Croatia, Cehia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, în timp ce motorina fără taxe comercializată la noi este pe locul al 10-lea în topul celor mai mici prețuri, după Bulgaria, Cehia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia.
Temerile jucătorilor din piață sunt că, dincolo de evoluția impredictibilă a prețului petrolului, Guvernul ar putea introduce noi taxe pentru motorina și benzina vândute în România, iar acest lucru va da peste cap orice prognoză economică.
În esență, o creştere a accizelor ar pune gaz pe focul creșterilor de preţuri, cu efecte directe în evoluția inflaţiei.
