fbpx

Pornindu-se de la realitatea prețurilor foarte mari înregistrate în prezent pe piața lemnului, prețurile de adjudecare la licitațiile de masa lemnoasă principale organizate de RNP – Romsilva pentru producția anului 2023 sunt de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020. La licitația de la Direcția Silvică Vâlcea, spre exemplu, prețul mediu de adjudecare a fost de 514 lei/mc, pentru un volum adjudecat de 55.857 metri cubi. Cu astfel de prețuri de adjudecare, prețurile lemnului de foc nu pot decât să crească. Concomitent,lemnul pentru industrie este deja cu 40-60% mai scump decât prețurile acelorași sortimente în țările europene. În luna septembrie 2022, conform INS, avem o scădere a producției în industria lemnului de 16% comparativ cu luna septembrie a anului 2021. Importurile de mobilă vor depăși 1 miliard de Euro în 2022, o dublare față de anii anteriori. În final, populația plătește costul blocajelor din domeniul forestier prin prețurile lemnului de foc și al produselor din lemn.

Efectul conjugat al OUG 134/2022, privind plafonarea prețurilor pentru lemnul de foc, al deciziilor administrative ale RNP – Romsilva privind volumul de resursă pusă în piață și prețurile de pornire pentru licitații, precum și al proiectelor legislative ale Guvernului, este afectarea gravă a aprovizionării populației cu lemn de foc și a activităților economice din industriile bazate pe lemn, cu un potențial impact economic, social și chiar de mediu profund negativ.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a trimis o scrisoare deschisă Guvernului României prin care solicită adoptarea unor măsuri de susținere reală pentru sector.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „Cel mai verde sector al economiei românești este grav afectat de deciziile și măsurile luate în această toamnă. În loc să fructificăm acest potențial enorm pentru economie, societate și mediu, în loc să facem din pădure și industria lemnului un motor de dezvoltare durabilă, în loc să asigurăm securitatea energetică a comunităților vulnerabile din resursa regenerabilă a biomasei forestiere și agricole, ne vedem iarăși în postura de a trage un semnal de alarmă pentru a opri aceste evoluții care riscă să distrugă ce s-a construit în ultimii treizeci de ani în sector.”

Fundamente solide pentru dezvoltare bazată pe resursa de lemn

Activitățile economice bazate pe resursa de lemn contribuie în prezent 4,5% la PIB-ul României, sau 9,86 miliarde de Euro anual, și susțin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect și indus.

Concomitent, energia termică produsă din biomasă forestieră este echivalentul a 40.000.000 MWh, echivalent a 62% din energia regenerabilă produsă de România. Substituția acestei energii din biomasă lemnoasă către gaz metan ar necesita un consum anual suplimentar de 4 miliarde mc de gaz și investiții noi în rețele de distribuție de ordinul de mărime al zecilor de miliarde de Euro. În fapt, biomasa forestieră va rămâne pentru mulți ani , ca și în prezent, singura resursă regenerabilă disponibilă pentru încălzire, și concomitent cea mai ieftină.

Toate aceste beneficii sunt extrase dintr-o recoltă redusă de masă lemnoasă, relativ la creșterea anuală a pădurilor și comparativ cu alte țări europene. Potrivit studiului PwC publicat în luna septembrie, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează la aproximativ 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%.

În pofida acestor fundamente solide, asistăm la evoluții adverse, cauzate de măsuri legislative și administrative care distorsionează grav piața lemnului și, în consecință, activitatea economică dintr-un sector esențial al economiei naționale.

Efectul conjugat: afectarea aprovizionării populației cu lemn de foc, o industrie cu frânele trase

În urma deciziilor administrative și a măsurilor legislative adoptate recent, asistăm concomitent la:

  • o criză de aprovizionare a populației cu lemn de foc, cu prețuri mai mari decât cele anterioare plafonării.
  • pe fondul prețurilor foarte mari ale lemnului de foc, care fixează un nivel minim al prețurilor în piața lemnului, prețurile resursei de lemn pentru industrie sunt cu 40-60% mai mari decât prețurile pieței europene, afectând competitivitatea industriei lemnului din România.
  • la o scădere dramatică a producției în industria lemnului, de 16% în septembrie 2022 față de septembrie 2021, cu închideri de capacități mari de producție.
  • la aproape o dublare a importurilor de mobilă în 2022 față de anii anteriori, cu depășirea pragului de 1 miliard de Euro importuri.
  • pornindu-se de la realitatea prețurilor foarte mari înregistrate în prezent pe piața lemnului, prețurile de adjudecare la licitațiile de masa lemnoasă principale organizate de RNP – Romsilva pentru producția anului 2023 sunt de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020. La licitația de la Direcția Silvică Vâlcea, spre exemplu, prețul mediu de adjudecare a fost de 514 lei/mc, pentru un volum adjudecat de 55.857 metri cubi.
  • o propunere de ordonanță de urgență prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, ceea ce ar putea conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din fondul forestier național, cu amplificarea blocajelor și a deficitului de resursă de lemn în piață.

Măsurile corecte în situația de deficit de resursă de pe piața lemnului sunt cele care conduc la asigurarea necesarului, așa cum a arătat în permanență Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.

  • punerea în piață a unui volum de masă lemnoasă la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice.
  • implementarea unei proceduri funcționale de evaluare de mediu, aplicabile pentru viitor, cu măsuri de tranziție pentru amenajamentele care se aplică în prezent astfel încât să nu existe blocaje.
  • prețuri de pornire la licitație stabilite corect, în baza prețurilor de referință, pe fundamente economice.
  • ordonanța de urgență privind plafonarea prețurilor lemnului de foc, peleților și bricheților trebuie abrogată imediat pentru a nu mai produce efecte contrare, urmând ca ulterior să se adopte măsuri de sprijin reale.
  • implementarea unor proiecte de creștere a eficienței energetice în utilizarea biomasei. Un exempu simplu: România produce anual 600 000 tone peleți, consumul intern anual este de doar 200 000 tone, pentru că România nu a implementat nici un proiect serios de sprijinire a instalării de centrale pe peleți.
  • și desigur, există foarte multe categorii de biomasă agricolă care pot fi valorificate energetic, nu trebuie lăsată toată geutatea pe resursa foarte valoroasă de lemn.

Analiza de impact pusă la dispoziția guvernanților împreună cu scrisoarea deschisă este disponibilă pe www.pro-lemn.ro.

Toate aceste teme și propuneri vor fi discutate în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, ediția a VI-a, organizat în 14 decembrie 2022 de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq cu susținerea Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Mai multe detalii despre Forum și formularul de înregistrare sunt disponibile pe https://pro-lemn.ro/forumul-padurilor-2022/

Despre Asociația Industriei Lemnului – Prolemn
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn este o organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicații industriale. Constituită în 2020, Asociația numără în prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.

Comentariul tau