Există o mulțime de scenarii legate de viitorul omenirii în condițiile în care automatizarea devine din ce în ce mai prezentă în viața noastră. Automatizarea, deci roboții despre care citeam în urmă cu cîteva zeci de ani. Ce spun statisticile și specialiștii în economie? În primul rînd, o estimare: aproximativ 80% dintre locurile de muncă pierdute în SUA în ultimii 30 de ani se datorează schimbărilor tehnologice – adică roboții le-au luat acestor oameni locurile de muncă.
Cum stăm în prezent, potrivit unui studiu McKinsey Global Institute, făcut în 46 de țări și care acoperă aproximativ 80% din piața muncii? Prima cifră ar putea fi încurajatoare: doar cel mult 5% dintre munci ar putea fi complet robotizate. Dar, atenție, 60% dintre toate ocupațiile ar putea avea cel puțin o treime acoperită de roboți.
Care sînt meseriile cele mai afectate? În prezent, ne e clar tuturor: în fabrici, pe liniile de producție, orice ține de manufactura industrială e afectat de roboții care muncesc fără oprire și fără să ceară salarii ori concedii. Studiile arată însă că în curînd, lucrurile nu vor mai sta așa: activități de rutină în medii controlate (adică meseriile din industria hotelieră, alimentația publică sau retail), care reprezintă peste jumătate din forța de muncă a SUA, dar și alte activități considerate mai grele, ca procesarea sau colectarea de date, ar putea fi preluate de roboți.
Desigur, progresul nu poate fi oprit, dovadă stă istoria. Roboții vor prelua mare parte din ceea ce fac oamenii astăzi. Însă pentru ca această revoluție să nu fie una sîngeroasă, guvernele vor trebui să fie foarte atente la măsurile sociale pe care le vor lua în același timp cu progresul tehnologic iminent. Încercări există zilele acestea chiar în cîteva economii dezvoltate ale Europei, unde administrițiile studiază introducerea venitului garantat, indiferent dacă oamenii sînt sau nu angajați. Dar vor putea face asta toate economiile? Cu siguranță că nu. Iar acest fapt nu va face decît să sporească clivajele și furstrările venite din partea unor populații și așa dezavantajate.
Păi, în acest context, unde sunt punctele concrete, trecute în planurile din scoarță-n scoarță, în care se vorbeşte despre o reindustrializare inteligentă şi compatibilă cu secolul 21 (revoluția 4.0, tehnologie, cercetare), unde sunt măsurile de stopare a declinului demografic şi a plecării specialiştilor, de corelare a pieţei muncii cu educaţia şi multe altele. Lista punctelor care trebuie vindecate e foarte lungă. Orice plan, cu atât mai mult un proiect de guvernare, trebuie dublat de măsuri clare și imediate de implementare (dar în ordinea corectă). Altfel vom continua să vorbim la nesfărşit degeaba şi să deplângem pe la conferinţe solemne statisticile care vorbesc despre cei peste 8 milioane de români, cetăţeni UE, care, în 2017, încă supravieţuiesc cu mai puţin de 1.000 de lei pe lună. Gândire de azi e şi pentru ei şi trebuie să-i ajute să se descurce singuri mâine. Sau?
www.economielaminut.ro & www.EM360.ro
