A doua zi a RIGC Romanian International Gas Conference a fost dedicată tehnologiilor emergente și soluțiilor pentru aprovizionarea sigură cu energie a României și a Europei, mai ales din punctul de vedere al diversificării aprovizionării.
Ziua a început cu un panel ministerial ce a creat un dialog la nivel înalt privitor la securitatea energetică în zona Europei Centrale și de Est.
Prezentăm în continuare o selecție a opiniilor prezentate, toate alocuțiunile fiind disponibile în înregistrarea evenimentului pe care o găsiți pe pagina de facebook a FPPG Federația Patronală Petrol și Gaze și pe site-ul www.rigc.ro.
Panelul ministerial
Domnul Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a afirmat că este nevoie de energie sigură, la un preț corect și cât mai scăzut care, de-abia în al treilea rând, trebuie să fie o energie verde. În această privință, pozițiile României și Ungariei sunt perfect aliniate:
„Exact asta am abordat și cu Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria(…). Am agreat să avem o voce comună la Bruxelles și să explicăm situația la nivel tehnic – nu e un argument politic. Nu poți să faci tranziția energetică fără combustibil de tranziție – gaze naturale -, nu poți să faci tranziția energetică fără nuclear, nu poți să scoți și cărbunele și gazul și nuclearul și să mizezi în acest moment în care este omenirea doar pe solar, eolian și baterii. (…) Să știți că România și Ungaria au colaborat și colaborează foarte bine în domeniul energetic. Am crescut capacitatea de interconectare la un nivel fără precedent și practic acum un sfert din consumul Ungariei ar putea fi asigurat de importuri din România, plus alte interconexiuni pe care Ungaria le are. Și vom continua să colaborăm.
Domnul ministru a prezentat și modurile de finanțare a investițiilor atât de necesare:
„Dacă Fondul pentru Modernizare nu e cel mai bun instrument – pentru că vizează doar tranziția verde – , atunci trebuie să găsim alte instrumente, proiectele de interes comun sau pur și simplu alte fonduri disponibile la nivel regional. Aceeași problemă o are și Bulgaria și Republica Moldova. Vorbim de diverse investiții în sistem, pentru că degeaba ne dorim să avem o energie mai sigură dacă nu suntem dispuși să investim în această infrastructură. Îmbunătățirea infrastructurii este un efort constant și asta facem. Gândiți-vă că Transgaz a făcut multe investiții în ultima perioadă și vedem că inclusiv conducta Tuzla- Podișor este în plină execuție. Au sosit țevile în Portul Constanța. Proiectul este în implementare și ne grăbim cu el. Este finanțat parțial din Fondul pentru Modernizare, dar, repet, când vine vorba de astfel de investiții strategice, eu cred că și Comisia Europeană, atât actuala Comisie, cât și viitoarea, trebuie să fie înțeleaptă și să înțeleagă că e o miză mult prea mare eliminarea dependenței față de gazele rusești și față de resursele din Federația Rusă pentru a ne lovi de diverse interpretări, cu pronunțată nuanță politică”.
Despre destinația gazelor din Marea Neagră, domnul ministru a afirmat:
„Gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore. După cum știți, întotdeauna, România are prima opțiune la achiziționarea acestui gaz. Această discuție este închisă. Întotdeauna vom acoperi toate nevoile interne și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte și industria farma și să valorificăm acest gaz, nu doar să- l exportăm, dar sigur că, la o cantitate de 10 miliarde de metri cubi, practic este de două ori cât consumă România astăzi, probabil va fi și o cantitate disponibilă pentru exporturi. Cele două companii (n.r. OMV Petrom și Romgaz) vor judeca ce fac cu această cantitate pe baze comerciale, dar cred că nu ne deranjează să putem exporta dacă nu avem unde să îl înmagazinăm. Avem undeva la 3,3 miliarde metri cubi capacitate de stocare. Gazul poate să fie disponibil altor state europene care să-și reducă astfel dependența față de Rusia. Este o chestiune absolut corectă și pentru România. Cu cât e Ungaria mai sigură, cu atât e România mai sigură și cu cât e România mai sigură, cu atât e Ungaria mai sigură. Iar în domeniul energetic relația este cu adevărat excepțională”.
Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior din Ungaria, a arătat importanța parteneriatului cu România pentru siguranța energetică a țării sale:
„Deja avem un contract cu OMV Petrom prin care ar fi trebuit să ne livreze gaze la începutul acestui an , dar cum nu au luat decizia finală de investiție de foarte mult timp nu avem gaz românesc în mixul nostru național de energie, încă. Dar ne uităm la proiectul Neptun Deep ca o mare șansă și o oportunitate pentru noi pentru diversificare a surselor de energie, vom profita de orice gaz care vine din Neptun Deep. Am crescut cu succes capacitatea interconectorului România- Ungaria la 2,6 miliarde de metri cubi și sper că în această după amiază să discut cu ministrul Burduja o extindere viitoare a acestei capacități”.
Péter Szijjártó a spus că această capacitate poate crește „cât de mult este posibil”, iar Sebastian Burduja a afirmat că este vorba de o creștere la 3,2 miliarde, în prima fază.
Oficialul maghiar a explicat situația Ungariei în ceea ce privește aprovizionarea cu energie:
„Noi, ca ţară, depindem de alţii, depindem de ţările care sunt furnizoare de gaze şi ţările unde gazul tranzitează. Şi atunci soluţia este să te interconectezi cu toţi ceilalţi. Avem interconectori cu şase dintre cele şapte ţări vecine. În ceea ce priveşte România, tocmai am crescut capacitatea la 2,5 miliarde metri cubi, reciproc, ceea ce înseamnă că tranzitul dinspre România poate să contribuie la securitatea noastră în alimentare cu aproximativ un sfert anual.”
Ministrul maghiar a explicat de ce țara sa nu poate renunța la gazele rusești:
„Aş vrea să mai profit de ocazia aceasta să vă spun un lucru: în prezent, din cauza infrastructurii, nu putem să evităm folosirea gazului rusesc. Dacă renunţăm la gazul rusesc, dacă renunţăm la livrările lor, pur şi simplu nu suntem capabili să aprovizionăm ţara. Producţia noastră nu depăşeşte 1,5 miliarde. Deci, trebuie să importăm 1,8 miliarde mc, anual. Şi în ciuda faptului că am investit foarte mult în capacitatea noastră de a putea să importăm cantităţi mari de gaz în cazul în care capacitatea ţărilor vecine nu e suficient de mare, tot nu merge. Cu România avem capacitate de intrare şi de ieşire echivalentă şi este foarte bine. Aşa ar trebui să fie situaţia în toate cazurile. Aşadar, presiunea pusă pe noi să renunţăm la gazul rusesc înseamnă pur şi simplu să ne aruncăm în aer aprovizionarea cu gaze. Asta e realitatea. Având în vedere că noi suntem responsabili de aprovizionarea în siguranţă a ţării, trebuie să menţinem relaţia”.
Domnul Szijjarto a mai arătat ce înseamnă pentru Ungaria impunerea de către Bulgaria a unei taxe pe gazul din Rusia, și anume un pericol pentru siguranţa aprovizionării atât a Ungariei, cât a Serbiei: „Noua lege din Bulgaria impune o taxă suplimentară de 10 euro pe gazul care vine din Rusia, pe fiecare megawatt-oră, ceea ce poate fi un pericol pentru siguranţa aprovizionării în cazul nostru şi al Serbiei, pentru că gazul vine prin Turcia, prin Bulgaria, prin Ungaria. Noi, ca ţară fără ieşire la mare, suntem dependenţi de ţările-surse şi de ţările de tranzit. Iată de ce cuvântul acesta, solidaritate, pe care îl tot folosim în Uniunea Europeană, chiar trebuie luat în serios. Niciun stat membru al Uniunii Europene nu ar trebui să pună în pericol securitatea aprovizionării unei alte ţări. Am văzut cum a fost colaborarea cu România. Am avut nevoie de ajutorul altor ţări şi trebuie să fim siguri că cealaltă ţară ne va ajuta”.
Samir Valiyev, adjunctul Ministrului Energiei din Azerbaidjan, arată dorința țării sale de a fi un partener pentru UE:
„Azerbaidjan este o țară care și- a asigurat 100% securitatea energetică pe termen lung și contribuie constant la diversificarea aprovizionării cu energie și la securitatea energetică a Europei. În iulie 2022, Azerbaidjan și Uniunea Europeană au semnat un protocol, un memorandum de înțelegere, un parteneriat strategic în domeniul energiei. De atunci, am avut contacte intense cu Comisia Europeană și cu instituțiile financiare internaționale pentru a finanța o extindere a coridorului de gaze și pentru a- i asigura pe cumpărătorii din Europa că au cantități de gaze la dispoziție pentru această infrastructură lărgită. Italia, România, Ungaria, Slovacia, Moldova, Grecia, Cehia, Serbia, și altele sunt țări care au manifestat interes pentru aprovizionarea cu gaz din Azerbaidjan pe termen lung. Am avut deja negocieri și le continuăm.
Azerbaidjanul furnizează cantități însemnate de gaze naturale către Europa: „În 2022, Azerbaidjanul a exportat 11,4 miliarde de metri cubi spre Europa. În 2023, volumul se estimează că va depăși 12 miliarde de metri cubi. Primul pas către extinderea acestui coridor și a creșterii cantității include o creștere de 1 miliard de metri cubi prin Coridorul Sudic, către Italia, și extinderea ulterioară a gazoductului Trans Adriatic. În 2023, SOCAR, compania de stat a Azerbaidjanului, a semnat contracte de livrări de gaze cu România și Ungaria. SOCAR a început să exporte gaze și către țările balcanice prin Bulgaria.
De asemenea, am început să căutăm alternative la infrastructură pentru a crește cantitățile livrate către piața europeană.
În aprilie, Azerbaidjan și Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au semnat un memorandum de înțelegere prin care s-au angajat să coopereze și să aducă cantități suplimentare de gaze din Azerbaidjan, prin acea rută a solidarității care conectează sistemele naționale de transport ale celor patru țări.
În vara acestui an, compania energetică de stat din Azerbaidjan a făcut teste de piață ca să identifice cererea ce ar putea acoperi extinderea pe coridorul Trans Adriatic și pe ruta Solidarității. Anticipăm volume semnificative pe ambele rute, volume pe care să le livrăm către Europa. Noi avem volume mari de gaze naturale pe care le putem livra până în 2028, din zăcăminte care sunt în exploatare acum în Azerbaidjan, inclusiv din Marea Caspică.
Avem un zăcământ de gaze pe care am început să-l exploatăm în iulie acest an. Sunt investitorii străini interesați de zăcămintele naturale ale Azerbaidjanului și recent a avut loc achiziția a 30% din acțiunile Absheron de către compania ADNOC din Emiratele Arabe Unite. Avem negocieri și cu alte companii private, companii de stat naționale, pentru a le ajuta să participe la proiectele de explorare și exploatare din Azerbaidjan.”
De asemenea, Azerbaidjanul se pregătește pentru o nouă etapă a parteneriatului cu Europa, în domeniul energiei verzi:
„O altă chestiune la care vreau să mă refer este cooperarea cu țările UE în domeniul energiei verzi. Azerbaidjan are o agendă ecologică și considerăm că această cooperare ne va ajuta să ne îndeplinim angajamentele voluntare de a reduce emisiile cu 40 la sută până în 2040, față de nivelul din 1990.
De asemenea, vom crește ponderea energiei regenerabile din capacitatea instalată de electricitate cu cel puțin 30% până în 2030. Astfel, până în anul 2028, 1,8 gigawati de energie din surse solare și eoliene vor fi asigurați. Vom da în exploatare aceste capacități. Asta înseamnă cam un miliard de metri cubi de gaze care pot să ajungă pe piața europeană.
Împreună cu Georgia, România și Ungaria, lucrăm la construirea unui coridor energetic verde care să lege Marea Caspică și Europa prin mai multe căi de transport, începând cu eolienele din Marea Caspică, ajungând până la cablul submarin ce trece prin Marea Neagră. Am comandat deja studiul de fezabilitate și analizăm posibilitatea unei asocieri în participațiune. Anticipăm exportul a 4 gigawati de energie verde către Europa prin Marea Neagră”.
Constantin Boroșan, Secretar de stat în Ministerul Energiei din Republica Moldova, a arătat importanța României în regiune privitor la securitatea aprovizionării cu energie în regiune:
„Moldova participă la această conferință internațională a gazului, ceea ce arată importanța României în regiune din punct de vedere al securității aprovizionării și, în general, a securității din această parte a Europei. Când vorbim despre criză energetică și modalitățile de a o depăși, Moldova este probabil un exemplu. În ultimii doi ani am fost forțați să ne deconectăm total de la o singură sursă de energie și să ne orientăm către alte piețe, iar această criză s- a transformat astăzi în noi oportunități. Moldova cumpără gaze de la peste 20 de traderi din Europa, din România, din Ucraina, și astfel ne asigurăm rezervele de gaz pentru întreaga iarnă.”
De asemenea, Domnia sa a arătat importanța infrastructurii, aspect subliniat și de către Ministrul de Externe al Ungariei:
„Nu este nimic posibil fără infrastructură. Chiar cu o zi înainte să ne lovească criza gazelor din Moldova, s-a finalizat interconectorul dintre România și Moldova, ceea ce ne- a făcut în stare să putem gestiona criza. Iată că, astfel, România a ajutat Moldova în aceste momente dificile. Așa am înțeles cât de importantă este infrastructura.
Mai mult, ne-am dat seama ce important este să creștem interconectivitatea rețelelor de gaze și a celor de electricitate. În acest fel, avem acest proiect pe energie verde – Azerbaidjan, Georgia, România, Ungaria – un proiect care ajută la sincronizarea sistemului energetic național din Moldova, ne ajută să atingem țintele de decarbonizare, ne asigură locuri de muncă, dar, mai mult decât orice, asigură securitatea alimentarii, pentru că asta contează mai mult decât orice altceva.”
Republica Moldova este dornică să dezvoltarea capacităților de producție a energiei verzi:
„Așa cum am mai spus, am transformat criza într-o oportunitate. Investim în eficiență energetică, în energia verde. Anul acesta ne așteptăm ca Moldova să lanseze procesul de achiziție pentru noi capacități, ca să îmbunătățim mixul energetic și să reducem dependența de energia electrică care încă se manifestă în mixul nostru energetic.”
Dialogul din încheierea panelului a fost animată, cu păreri ferme despre soluțiile naționale și integrarea acestora în viziunea globală a UE. Vă reamintim că puteți urmări înregistrarea pe www.rigc.ro.
PANEL #2: Carbon Capture and Storage (CCS) – national challenges and best practices
În cadrul acestui panel, doamna Florina Sora, ANRM, a precizat rolul Agenției Naționale de Resurse Minerale în dezvoltarea produselor CCS, și anume stabilirea zonelor în care stocarea geologică se poate realiza, evaluarea potențialului de stocare, emiterea reglementărilor în domeniu.
Industria românească este avidă de CCS (captarea și stocarea carbonului), mai ales că există industrii, cum sunt cimentul, îngrășămintele, oțelul, care nu vor mai putea fi competitive fără această tehnologie.
Pentru a putea grăbi realizarea unor proiecte CCS, cel mai bine este sa folosim experiența si know-how-ul companiilor petroliere, care sunt cele mai în măsură să facă o evaluare a potențialului de stocare. De aceea, doamna Sora consideră că industria petrolieră poate fi „un pionier în proiecte de CCS”.
Doamna Marinela Drăcea, Președinte CIROM, a arătat că implementarea CCS este vitală pentru menținerea competitivității industriei producătoare de ciment și var, referindu-se și la sursele de finanțare disponibile. De asemenea, Domnia sa a subliniat necesitatea ca opinia publică să fie informată referitor la noile tehnologii, în scopul câștigării încrederii și acceptabilității sociale.
Domnul Daniel Apostol, Director General FPPG, a subliniat că sunt necesare proiecte CCS combinate cu recuperarea hidrocarburilor. De asemenea, autorii proiectelor de CSS trebuie să sa fie asistați de către autoritățile publice în a crește nivelul de acceptare publică. Lipsa de înțelegere a beneficiilor poate reprezenta un blocaj în realizarea lor. Este necesară susținerea legală pentru obținerea avizelor, în sensul facilitării acestora, din punctul de vedere al reglementărilor. Acordarea directă a autorizării este de luat în calcul. De asemenea, este necesar să dovedim flexibilitate, prin crearea de oportunități de stocare din afara UE, urmând exemple precum Norvegia și UK, ce ar putea servi industriei.
Doamna Oana Ijdelea, Managing Partner IJDELEA & Associates, a arătat că este important să acordăm atenție managementului riscului și siguranței în privința noilor tehnologii. De asemenea, este necesară câștigarea acceptabilității sociale, prin programe de educare începute cât mai de timpuriu.
PANEL #3: Romania: the potential of hydrogen in energy transition
Doamna Oana Ozmen, Membră a Comisiei pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților din România, a arătat că este momentul ca, în privința hidrogenului, să fie eliminată discrepanța dintre N și S Europei în privința implementării acestei tehnologii.
Domnul Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, a arătat că reticențele sociale privitoare la noile tehnologii au echivalent în istorie. Astfel, la începutul folosirii gazelor naturale, populația a demonstrat o inerție în adoptarea acestui nou combustibil (pentru acea vreme).
Alexandru Floriștean, Director Hy Legal, Operating Partner Five T Hydrogen, aoferit exemplul unei oțelării verzi, în Suedia, ce va folosi exclusiv energie regenerabilă și a subliniat necesitatea unor investiții cât mai rapide în hidrogen și la nivel naționale, deoarece implementarea propriu-zisă va avea nevoie de timp. De asemenea, a arătat că pozițiile antieuropene sunt de evitat deoarece UE investește puternic în capacități de regenerabile și în tehnologiile viitorului.
Vă invităm să urmăriți înregistrarea evenimentului pe pagina de facebook a FPPG Federația Patronală Petrol și Gaze și pe site-ul www.rigc.ro .
