Anunțul OMV Petrom privind „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia și Muntenia din sudul României, demonstrează că România are încă resurse naturale ce pot fi exploatate în interesul economiei românești. Avem însă nevoie de o strategie energetică pe termen mediu și lung care să promoveze, să susțină inițiativele private în acest sector vital.
OMV Petrom a anunțat că descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producția realizată de OMV Petrom în anul 2022.
Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro.
Descoperirea unor noi resurse energetice este încă o dovadă că potențialul energetic al României este încă unul foarte ridicat. Sunt zeci de perimetre unde investitorii au anunțat că există potențialul descoperirii unor noi resurse de petrol, gaze dar și uraniu, minerale rare etc.
În prezent, în România, se exploatează cca. 400 de zăcăminte de țiței și gaze naturale, din care OMV Petrom operează mai mult de 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei și gaze naturale în România.
În Marea Neagră, OMV Petrom operează pe șapte platforme fixe. Romgaz îşi desfăşoară activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare.
Romgaz anunța, în 2016, că a descoperit, în urma unor explorări de aproape doi ani, un zăcământ estimat la 30 de miliarde de metri cubi de gaze. Comoara de gaze era poziționată în mare parte sub cele șase sate din comuna buzoiană C.A. Rosetti.
După anunțul din 2016, în primăvara anului următor, Romgaz a început exploatarea resurselor, dar nu a reușit să scoată mai mult de 2% din cele 30 de miliarde de metri cubi de gaze estimate, care ar valora 90 de miliarde de euro la prețul actual de 3.000 de euro pentru o mie de metri cubi.
Anual, România are nevoie de 12,5 miliarde de metri cubi de gaze. 8-9 miliarde de metri cubi sunt extrași intern, în rest se importă.
O țară bogată în resurse
România este una dintre puținele țări europene cu rezerve conturate de zăcăminte rare, metale atât de căutate în era digitalizării.
La Băița a fost cea mai mare exploatare de minereu de uraniu din țară. În perioada comunistă, anii 1950-1960, de aici s-a plătit o bună parte din datoria de război către Uniunea Sovietică.
După anii 1960, exploatarea de la Băița a fost baza de materii prime a programului nuclear românesc.
Pe de altă parte, la sfârșitul anilor ‘70, geologii au descoperit că aluviunile de la malul mării conțin tinan și zirconiu.
În timpul comuniștilor, s-a extras și s-a prelucrat titan și zirconiu în scop nuclear, civil, dar și militar, atît de pe malul Mării cât și din Argeș și Gorj. Din zirconiu se fabricau tecile în care se ține uraniu radioactiv, combustibilul nuclear pentru Centrala Electrică de la Cernavodă.
În administrarea Radioactiv Mineral Măgurele se află în prezent peste 200 de perimetre de cercetare geologică cu potențial de pământuri rare. Peste 90% dintre acestea sunt în conservare, în așteptarea unor investiții.
Avem potențial, cum îl exploatăm?
Dincolo de metalele rare, România este una dintre țările europene cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, cu rezerve dovedite de peste 640 milioane de barili echivalent petrol (bep).
Totuși, fără investiții semnificative şi constante, aceste rezerve vor acoperi doar aproximativ 9 ani de producție de gaze naturale. Aceeaşi situaţie se înregistrează în privinţa rezervelor de țiței (peste 315 milioane bep), care, în lipsa investițiilor, mai pot acoperi doar aproximativ 12 ani de producție de țiței.
Reprezentanţii industriei apreciază la circa un miliard de euro necesarul anual de investiţii de capital pentru a menţine constant nivelul de producție. Sunt bani care contribuie totodată la crearea şi menţinerea a circa 45.900 de locuri de muncă, dintre care peste 25.000 direct în industria de explorare și producție a țițeiului și a gazelor naturale.
Cel mai mare proiect în domeniul resurselor este exploatarea gazelor din Marea Neagră, acolo unde OMV Petrom și Romgaz s-au asociat.
Este un proiect vital nu numai pentru consumul energetic (gaze și curent electric produs din gaz), ci pentru toată economia românească, în condițiile în care gazul ar putea repune pe picioare industriile conexe, de la industria chimică (organică), industria farmaceutică, industria de îngrășăminte, industria de materiale plastice și articole din material plastic, industria textilă (fibre sintetice, filamente sintetice).
În plus, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene și pe bază de hidrogen. Asta mai ales că investitorii au luat deja în calcul principiile trasate de Green Deal și încearcă să reducă amprenta de carbon și să mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu și lung.
Toate aceste planuri investiționale au nevoie de o strategie energetică națională care să susțină, inclusiv din punct de vedere fiscal, investițiile companiilor. Dacă vom continua să suprataxăm acest sector vital pentru economie, dacă vom tăia din fașă toate sumele alocate pentru investiții de Romgaz, de exemplu, companie de stat, este puțin probabil să ne atingem potențialul. Vom continua să fim dependenți de importuri.
