În contextul actual nu mai putem să disociem politica de mediu de politica în domeniul energiei și nici să decuplăm piața de energie de la schimbările climatice. Toate strategiile, mai ales cele pe termen lung, au în vedere clar o viziune integrată în aceste domenii. Este România pregătită suficient pentru provocările pe termen lung asociate schimbărilor climatice? Sunt politicile de mediu din România adecvate suficient? Dar politicile energetice? Suntem într-o situație superioară țărilor din regiune în această privință? Există o convergență reală cu Uniunea Europeană? Sunt întrebări pe care ar trebui să se fundamenteze orice viziune macro și micro în sectoarele vizate.
Un instrument interesant de politică publică este indicele de performanță privind schimbările climatice (CCPI) care este raportat în momentul de față de către 59 de țări și este estimat și la nivelul Uniunii Europene (între aceste țări se regăsește și România). El acoperă țările care generează peste 90% din emisiile de gaz cu efect de seră și ia în calcul 14 indicatori structurați pe 4 componente: (i) emisiile de gaze cu efect de seră (40%); (ii) energia regenerabilă (20%); (iii) modul de utilizare a energiei (20%) și (iv) politica de mediu (20%). O valoare mai mare a indicelui înseamnă performanță mai bună pentru țara analizată.
Figura 1: Evoluția indicelul de performanță privind schimbările climatice (România vs. Polonia)
Din analiza pe termen lung a evoluției indicelui agregat de performanță privind schimbările climatice (Figura 1) observăm că România a plecat din aceeași poziție cu Polonia în 2009. După o evoluție ascendentă în ambele țări, astăzi avem o scădere a performanței privind schimbările climatice. Cu toate acestea, am reușit să conservăm diferența de vreo 10 puncte în valoarea acestui indice, ecartul maxim între cele două țări analizat (în favoarea României) fiind atind în 2014. Este clar că România a performat mai bine în domeniu decât Polonia. Totuși, trebuie să remarcăm faptul că ne-am întors la situația de acum circa 15 ani, valoarea indicelui în 2023 fiind sub valoarea din 2009 (47,09 în 2023 față de 47,5 în 2009).
Deși a pornit de la o valoare ușor sub media UE în 2018 (vezi Figura 2), România a reușit să performeze în ultimii ani mai bine, în medie, decât țările UE. Divergența (în favoarea României) a apărut mai degrabă din deteriorarea situației la nivelul UE (indicele a scăzut semnificativ în medie) și mai puțin pentru că România a performat semnificativ în acestă direcție (indicele arată mai degrabă o stagnare în cazul României).
Figura 2: Evoluția indicelul de performanță privind schimbările climatice (România vs. UE)
La nivelul regiunii, în 2023, România se plasează pe locul al doilea, după Bulgaria, imediat după noi venind Cehia și la distanță ceva mai mare Ungaria și Polonia (Figura 3).
Figura 3: Analiză regională comparativă a indicelul de perfromanță privind schimbările climatice (2023)
Pentru a înțelege mult mai bine semificația acestui indicator și performanța României (suntem peste media UE, suntem peste Polonia în regiune), este foarte important să ne uităm mai atent la componentele care intră în valoarea acestui indice (cele 4 componente).
Analizând situația comparativ cu Uniunea Europeană, observăm următoarele aspecte (Figura 4):
- România se află sub media UE în ceea ce privește energia regenerabilă adică tot ce înseamnă producția de energie din surse regenerabile raportată la total producție de energie din surse primare, dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă precum și atingerea țintelor în acest domeniu asumate până în 2030;
- România se află peste media UE la componenta de utilizare a energiei, adică depășim media UE la total producție de energie din surse primare pe locuitor, evoluția recentă a producției de energie din surse primare, nivelul actual de energie utilizat etc. Cu alte cuvinte, producem și utilizăm energie din surse primare mai bine decât media europeană, conform acestui indicator.
- O situație mai neclară este în cazul indicelul care face referire la emisiile totale de gaz cu efect de seră: inițial am pornit de la o situație complet în favoarea noastră însă în 2023 vedem că situația s-a deteriorat semnificativ. Mai mult, se menține o tendință de deteriorare constantă în ultimii ani.
- Tot o situație defavorabilă este în cazul celei de a patra componente a indicelui, cea referitoare la politicile de mediu: suntem mult sub media UE atât în privința politicilor interne de mediu cât și în privința racordării acestei politici de mediu la cerințele venite de la nivel internațional (tratate, angajamente asumate în cadrul organismelor internaționale etc.). Problematic este că situația este în deteriorare de la an la an, existând o divergență evidentă față de ceea ce se întâmplă la nivelul UE.
Figura 4: Analiza componentelor indicelul de performanță privind schimbările climatice (UE și regional)
La nivel regional (tot Figura 4), ne aflăm peste țările din regiune atât la partea de emisii de gaze cu efect de seră, la energia din surse regenerabile (totuși suntem depășiți de Bulgaria) și la utilizarea energiei. Suntem mult sub țările din regiune (totuș peste Ungaria și Polonia) la politicile de mediu (la jumătate însă de performanța înregistrată de Cehia și Bulgaria).
În concluzie, deși aparent pare că stăm foarte bine în privința performanței în fața schimbărilor climatice, performanța noastră are câteva elemente care merită mai multă atenție din partea autorităților: (i) politicile de mediu se îndepărtează tot mai mult de ceea ce se întâmplă la nivel european, (ii) avem emisii de gaze cu efect de seră mai reduse dar acestea se explică mai ales prin intensitatea mult mai redusă a activității economice (astfel se explică și performanța Bulgariei tot la acest capitol) și (iii) ar trebui să avansăm mai accelerat în privința producției de energie din surse regenerabile, existând o rămânere în urmă evidentă față de UE, însă mai puțin față de regiune însă.
