EM360 a derulat un sondaj online în perioada 6-11 mai 2020, cu privire la percepțiile românilor despre pandemia pe care o traversăm, la care au răspuns 1.508 români, un număr semnificativ. Concluzii? Pandemia a fost declanșată de mâna omului, doi din 10 respondenți sunt convinși că SARS-CoV-2 a fost creat în laborator, ignoranța guvernelor a contribuit la răspândirea virusului, nu știm încă tratamentul potrivit acestei boli, iar după pandemie, economia va fi la pământ sau își va reveni cu mare greutate, iar cei mai mulți își vor gestiona cheltuielile mult mai atent.

Vedem mai jos și care este cea mai răspândită teorie a conspirației pe care o vedem credibilă, cu diferențe semnificative între rural și urban.

Cine a răspuns la acest sondaj?

Majoritatea o constituie femei, cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani, din mediul urban, cu studii superioare și venituri medii sau peste media pe economie.

În medie, cei mai mulți dintre respondenți (46,2% la nivel național) afirmă că virusul SARS-CoV-2 este un virus deja cunoscut, din familia Coronavirusurilor, în vreme ce 33,5% îl consideră un virus nou, necunoscut până acum, iar 20,3% sunt convinși că virusul care a stârnit actuala pandemie este creat în laborator.

Aproape șapte din zece respondenți din mediul rural consideră SARS-CoV-2 un virus respirator necunoscut până acum, în vreme ce majoritatea celor din urban (57%) afirmă că este un virus din familia Coronavirusurilor, deja cunoscută.

Când vine vorba despre tratamentul eficient împotriva COVID 19, cei mai mulți (77,4%) cred că acesta este necunoscut la această oră, 15,6% cred că anticoagulantele și medicamentele antitermice sunt eficiente, 6,8% văd combinația de Vitamina C, Vitamina D și Zinc ca fiind cea mai bună, iar 0,1% dintre cei care au răspuns la sondaj consideră injecțiile cu dezinfectant ca fiind tratamentul potrivit.

Teorii ale conspirației

La întrebarea Credeți că scenariile legate de faptul că această criză COVID-19 este creată artificial de către oculta mondială în vederea obținerii de profit și a controlului demografic au o bază reală?, aproape jumătate dintre respondenți consideră că aceste teorii sunt parțial adevărate, pentru că „nu iese fum fără foc”, iar 16,9% le consideră plauzibile și cu bază reală. Trei din zece respondenți le văd ca fiind fake news.

Topul cauzelor care au dus la apariția pandemiei, făcut de cei care au răspuns la sondajul online, arată așa: neglijență umană (32,4%), stilul actual de viață (28,8%), complot la nivel internațional (25,9%) și natură (11,2%).

În ceea ce privește principalele trei cauze care au condus la răspândirea pandemiei, românii plasează pe primul loc ignoranța guvernelor statelor și priorități strategice greșite (31,2% dintre respondenți). Pe poziția a doua se află lipsa de transparență a guvernelor, în special a celui chinez (20,8% dintre respondenți). Cea de-a treia explicație aflată în top este faptul că această pandemie reprezintă de fapt o măsură de control demografic a populației îmbătrânite, ca urmare a deficitelor globale uriașe ale fondurilor de pensii (19% dintre respondenți).

Românii mai cred și că lupta pentru supremația globală dintre China, Rusia și SUA stă la baza răspândirii acestui virus, în timp ce alții consideră că prin această pandemie se urmărește un control demografic prin vaccinare și cip-are. Totodată, unii respondenți sunt de părere că există o legătură între tehnologia 5G și COVID-19, iar alții cred că în spatele pandemiei s-ar afla fundația lui Bill Gates.

Teorii ale conspirației văzute diferit de la sat la oraș

Totuși, respondenții din mediul urban și cei din mediul rural au păreri divizate în ceea ce privește teoriile conspirației, diferențele fiind semnificative.

Cei de la sate au în majoritate (63%) părerea că “ignoranța guvernelor și prioritățile strategice greșite” au dus la apariția COVID-19. Cei din mediul urban cred în proporție de 20% că apariția COVID 19 are legătură cu “controlul demografic prin vaccinare și cip-are”, în vreme ce doar 11% dintre cei din mediul rural cred asta. Lipsa de transparență a guvernelor, în special a celui chinez, este văzută drept cauză a COVID de către 28% dintre respondenții de la orașe, în vreme ce doar 10% din cei din mediul rural cred în această legătură de cauzalitate.

Percepția asupra sistemului sanitar românesc și intervenția autorităților

Cei mai mulți dintre respondenți (75,2%) sunt convinși că autoritățile române nu au testat suficient populația pentru COVID-19, în vreme ce 10,9% nu știu care este nivelul testării, 9,4% o consideră suficientă, iar 4,5% cred că a fost peste așteptări.

De asemenea, 35,1% dintre cei care au răspuns sondajului online cred că medicii din România nu au primit suport suficient de la statul român.

Și la această întrebare apar diferențe semnificative de percepție între rural și urban. Astfel, respondenții din mediul rural afirmă în proporție majoritară (66%) că statul a oferit materiale sanitare suficiente medicilor, în vreme ce doar 19% dintre cei de la orașe susțin asta. Majoritatea respondenților din urban (44%) cred că medicii nu au primit de la statul român nimic.

Dacă ai o problemă de sănătate, alta în afară de COVID 19, cei mai mulți dintre respondenți (76,9) consideră că cel mai bine e să te consulți cu medicul de familie, 16,8% – să stai acasă, 5,6% – să mergi de urgență la spital și 0,7% – să cauți ajutor pe Internet.

În medie, cei mai mulți dintre respondenți (39,4%) consideră că medicii din România aflați în lupta cu virusul COVID-19 sunt la același nivel cu omologii lor din vestul Europei și Statele Unite, din punct de vedere al pregătirii medicale.

Interesant este că 70% din cei din mediul rural îi consideră pe medicii mai slab pregătiți față de omologii lor din vestul Europei și Statele Unite, în timp ce la nivel urban, 47% dintre respondenți îi consideră la același nivel.

Când vine vorba despre încrederea în sistemul sanitar românesc, aproape jumătate dintre respondenți (47,2%) susțin că a rămas la fel ca înainte de pandemie. Pentru un procent aproape egal, încrederea a scăzut.

Există la acest capitol diferențe și pe categoriile de vârstă. Cei din categoria de vârstă 45-55 ani sunt cei mai sceptici în ceea ce privește sistemul medical din România. Aceștia au declarat că în timpul pandemiei încrederea lor în sistemul medical din România a scăzut, considerând că medicii din România sunt mult mai slabi pregătiți și că au primit materiale sanitare suficiente.

După pandemie, cei mai mulți sunt convinși că spitalele vor avea bugete mărite.

Psiholog:

Psihologul Mirela Zivari, care a supervizat realizarea sondajului, consideră că rezultatele lui arată că suntem în fața unor schimbări majore.

În perioada pe care o traversăm cu toții, frica și anxietatea pot fi copleșitoare pentru fiecare dintre noi. Ne este teamă și suntem îngrijorați pentru propria sănătate, cât și pentru siguranța celor dragi. Au avut loc schimbări radicale în stilul nostru de viață și simțim asta în fiecare zi. Apare nevoia de informații certe, de asigurări că totul va fi bine. Suntem bombardați zilnic cu extrem de multe informații, din diferite surse, și acest lucru duce la păreri diferite legate de relațiile de tip cauză-efect în actuala pandemie COVID-19”, spune Dr. Mirela Zivari, psiholog clinician Spitalul Universitar de Urgență.

Totuși, ea notează că din procentul cel mai mare atins de răspunsurile românilor referitoare la situația actuală apare în legătură cu ignoranța guvernelor și prioritățile strategice greșite.

„Pandemia de acum ne arată faptul că sistemele sanitare sunt depășite în toată lumea. Sistemele economice trebuie să dezvolte reziliență și să își configureze modalitatea de abordare privind domeniul cercetării. Fără îndoială, susținerea sistemului medical trebuie să devină o prioritate”, a adăugat Dr Mirela Zivari.

Omenirea nu este străină de pandemii. De data aceasta, însă, ne confruntăm cu o rată de transmitere foarte rapidă. Dacă privim partea pozitivă a situației actuale, putem observa o colaborare și o solidaritate incredibile atât în interiorul statelor, cât și între țări, și cu siguranță acest lucru ne va ajuta mult în depășirea crizei. Avem capacitatea de a ne adapta continuu la mediul în care trăim și este foarte important ca fiecare dintre noi să fie responsabil la nivel individual, a completat aceasta.

Comportamentul în timpul stării de urgență

Când vine vorba despre ceea ce am făcut în timpul restricțiilor de circulație, datele arată că am cheltuit mai puțin decât înainte, cei mai mulți bani i-am dat pe mâncare, cei mai mulți au gătit ori de câte ori a fost nevoie și majoritatea a dormit la fel ca înainte de intrarea în starea de urgență.

Pentru cei mai mulți, ceea ce a lipsit cel mai mult în perioada autoizolării a fost contactul direct cu familia și prietenii.

63% dintre bărbați au spus că cel mai dificil le-a fost să nu își vadă părinții, în vreme ce doar 43% dintre femei au spus că asta a fost ceea ce le-a lipsit în perioada de izolare.

44% dintre femei au răspuns că au gătit zilnic, iar 43% dintre bărbați au afirmat că au gătit ori de câte ori a fost necesar.

Cum vedem ieșirea din starea de urgență

În perioada stării de urgență, cei mai mulți (55,8%) declară că le-au scăzut veniturile, iar după ridicarea restricțiilor, peste 56% dintre respondenți declară că vor fi mult mai atenți cu cheltuielile. Totuși, cei mai mulți spun că nu vor tăia nimic de pe lista actuală de cheltuieli, în vreme ce 26,6% susțin că vor tăia de pe această listă în primul rând produsele pentru decorarea și amenajarea locuinței.

58% dintre femei au declarat că le-au scăzut veniturile, iar procentajul bărbaților care a bifat acest răspuns a fost de 50%. Când vine vorba despre comportamentul viitor, 41% dintre bărbați susțin că nu vor tăia nimic de pe lista de cheltuieli, în vreme ce doar 25% dintre femei afirmă acest lucru.

Deși 77% dintre cei cu studii liceale au declarat că le-au scăzut veniturile, cu toate astea 59% dintre ei afirmă că au cheltuit mai mult în perioada izolării. De partea cealaltă, 46% dintre cei cu studii universitare afirmă că au cheltuit mai puțin.

Aproape 60% dintre respondenți sunt convinși că economia României își va reveni cu greu după această perioadă și un procentaj similar a indicat că cea mai importantă lecție învățată în timpul pandemiei a fost că trăiesc într-un stat slab organizat.

Surse de informare

Când vine vorba despre cele mai credibile surse de informare legate de COVID 19, majoritatea (57,2%) a indicat publicațiile medicale de specialitate, 30% – Internetul, 10,9% – televiziunea și 1,8% – prietenii foarte apropiați.

Share.

Autor

Echipa editorială a portalului Economy & More / EM360 cu Adi Maniutiu

5 comentarii

  1. Pingback: România şi teoria conspiraţiei. Doi din trei români consideră că pandemia de coronavirus are legătură cu puterea ocultă mondială – Romania News

  2. Pingback: 2 români din 3 cred în teoriile conspiraţioniste referitoare la Covid-2019 - spune o cercetare on-line. Trebuie să ne şocheze rezultatul acesta? - Secretele lui Lovendal

  3. Pingback: Informatia de Alba – Sondaj EM360: Doi din trei români cred că pandemia COVID-19 are legătură cu puterea ocultă mondială

  4. Stiti, desigur, ca ceea ce ati publicat nu reprezinta deloc un sondaj, ci o simpla colectie de raspunsuri.
    Cei 1500 de respondenti nu reprezinta un esantion reprezentativ, nici macar pentru publicul site-ului em360.ro

    • Vă mulțumim mult, domnule Kivu, pentru comentariu şi analiză! Da, știm și nici nu l-am prezentat ca pe un sondaj al opiniei publice, neavând rigoarea unui astfel de studiu. Este un sondaj online, construit și interpretat cu ajutorul specialiștilor, care au calculat că peste 500 de răspunsuri sunt relevante pentru demersul nostru (au fost 1.508 de raspunsuri validate). Fără a avea pretenția că am făcut altceva mai mult decât să “zgâriem suprafața”, vă asigurăm că oamenii și softul implicați în acest demers au respectat regulile necesare pentru a trage o serie de concluzii, cum spuneam, de suprafața, din bula noastră virtuală. Vă mulțumim pentru feedback și ne-ar onora dacă ne-ați oferi suportul pentru un viitor demers similar, ca să putem lua pulsul cu și mai multă precizie și pentru o categorie cât mai mare și mai relevantă de public.

Comentariul tau