Comisia Europeană a prezentat pe 24 octombrie cel de-al optulea raport privind starea uniunii energetice. O primă concluzie a acestui raport este că Uniunea Europeană răspunde în acest moment eficace la criză, că are o viziune pentru viitor și că este accelerată tranziția verde.
Raportul este structurat în trei părți: analiza felului în care UE a răspuns la criza energetică fără precedent din ultimii doi ani, evaluarea situației actuale a tranziției verzi și prezentarea provocărilor și oportunităților viitoare pentru politicile energetice.
Prima veste bună este că, potrivit analizei, înainte de iarna aceasta (2023-2024) Uniunea Europeană este pregătită mai bine să își asigure securitatea energetică. Asta și pentru că au existat acțiuni coordonate de umplere a depozitelor de gaze, pentru că au fost diversificate rutele și infrastructurile de import de energie, că s-au făcut investiții în energia din surse regenerabile, dar și în eficiența energetică. Există desigur și experiența crizei din iarna anterioară când, cu ajutorului planului REPowerEU și a unor măsuri legislative de urgență Europa s-a asigurat că evită întreruperile de aprovizionare cu energie și că reduce presiunea asupra piețelor de energie, a prețurilor și a consumatorilor.
Iată și câteva cifre concrete, din analiza Comisiei Europene:
- Uniunea Europeană a redus cererea de gaze cu peste 18% comparativ cu ultimii 5 ani. Economia făcută este de aproximativ 53 de miliarde de metri cub de gaz.
- UE a redus importurile de petrol din Rusia cu aproximativ 90%, iar importurile de gaze de la 155 miliarde de metri cubi în 2021 la circa 40-45 miliarde de metri cubi în 2023.
- Instalațiile de înmagazinare a gazelor sunt umplute acum, înainte de sezonul rece, la 98%, comparativ cu 95% în iarna precedentă.
- 3% reducere la emisiile nete de gaze cu efect de seră în 2022. S-a ajuns astfel la o reducere de 32,5% față de nivelurile din 1990.
- Platforma energetică a Uniunii Europene a organizat trei runde de achiziționare în comun de gaze, colectând o cerere de 44,75 miliarde de metri cubi.
- 60% creștere față de 2021 pentru noua capacitate fotovoltaică solară, 45% creștere față de 2021 și pentru noua capacitate eoliană onshore și offshore.
- 39% din energia electrică din 2022 a fost produsă din surse regenerabile.
În ceea ce privește provocările și oportunitățile viitoare, Comisia Europeană subliniază în raportul său că Uniunea Europeană trebui să asigure în continuare gospodăriilor energie abordabilă, fiabilă și accesibilă și să consolideze competitivitatea industrială și economică. Totodată, trebuie să sprijine investițiile în tehnologii curate. Statele membre trebuie să își pună în aplicare angajamentele comune – atenție, aici este vorba despre planurile naționale privind energia și clima, care sunt instrument-cheie pentru planificarea și urmărirea acestui proces. România încă nu a depus acest plan la Comisia Europeană.
O frază-cheie apare în acest raport al Comisiei, la care România trebuie să fie atentă și pentru care trebuie să se pregătească:
“Comisia va colabora cu statele membre pentru a urmări eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili cât mai curând posibil, care rămân un obstacol major în calea tranziției către o energie curată și un obstacol în calea obiectivelor noastre climatice.”
Raportul Comisiei subliniază că în mixul energetic al României combustibilii fosili încă joacă un rol substanțial și că sunt necesare mai multe eforturi ca sursele regenerabile de energie să fie mai importante în acest mix.
Recomandările specifice de țară în cazul României se referă la reducerea combustibililor fosili, accelerarea tranziției către o energie curată, creșterea eficienței energetice și a eforturilor privind renovarea clădirilor.
