Taxa de solidaritate apare într-un context european complicat, ce a fost discutat în cadrul ediției din 18.01 a emisiunii INCOME, găzduită de Adrian Măniuțiu.
Situația României în contextul politicii europene privind producătorii de petrol și gaze
În toamna anului trecut, la nivel european s-au realizat achiziții comune de gaze naturale, precum și supraimpozitarea industriei de gaze naturale, în timp ce reglementarea bursei din Amsterdam încă se dezbate. În același timp, România nu a intrat în Schengen (eșec al politicienilor români) și a preluat legea europeană, transpusă prin OUG 186/2022, taxând cu 60% extraprofiturile din producția de petrol și gaze naturale.
Companiile care plătesc taxa de solidaritate
Conform OUG 186, a rezultat că ROMGAZ va fi afectată de această suprataxare, pe când PETROM nu, deoarece are o cifră de afaceri sub 75% din venituri din exploatare, diferența foarte mare provenind din tradingul pe care l-a făcut cu Ucraina pe carburanți și centrala electrică de la Petrobrazi, care a dezechilibrat cifra de afaceri, reducând ponderea producției.
Comparație cu alte state
În plus, alte state au ales cote de impozitare mai reduse, de 33% (printre acestea Franța, Germania, Croația, Austria, Olanda), Italia și Slovacia optează pentru 50%, iar România și Cehia aleg 60%. De asemenea, România alege să nu țină cont de legea europeană care spune că în cazul existenței unei suprataxări, cum este cazul nostru, această taxă poate fi ajustată.
În plus, un detaliu important este că statul român susține compensarea facturilor – o sumă de 335 milioane lei – prin impozitele pe veniturile obținute din vânzarea gazelor onshore și offshore.
Pentru mai multe detalii privind situația actuală a taxei de solidaritate, vă invităm să aflați din înregistrarea emisiunii.
