Contractele futures pe piața olandeză TTF da gaze naturale au crescut cu aproape 3% în ultimele zile, în condițiile în care piața se concentrează asupra riscurilor legate de aprovizionarea pe timp de iarnă. Nici pe piața petrolului nu este liniște. Temerile investitorilor legate de scăderea producției OPEC și ,,bețele în roate’’ puse de Rusia continuă să afecteze puternic livrările și cotațiile de preț. ,,The winter is coming’’ în zona de energie. România este pregătită?
Săptămâna trecută, companiile din sectorul gazelor naturale au început să atragă atenția asupra stocurilor record din Europa, existând îngrijorări tot mai mari cu privire la ample probleme de aprovizionare dacă temperaturile vor scădea.
Pe lângă riscul unei ierni mai friguroase decât ne așteptăm, riscurile geopolitice în creștere în regiune ridică spectrul unei perturbări majore a aprovizionării.
Dovadă că prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au crescut sensibil în ultimele zile, deoarece piața începe să se concentreze asupra riscurilor legate de aprovizionare pe timp de iarnă.
Referinţa olandeză TTF Natural Gas Futures s-a apreciat cu aproape 3% la începutul tranzacțiilor de miercuri, la Amsterdam, în timp ce contractul privind prețul angro al gazelor naturale din Marea Britanie a crescut cu 3,6%.
Comercianții de gaze naturale cântăresc deja potențialele riscuri pentru aprovizionarea cu gaze naturale în Europa în această iarnă, vremea fiind cea mai mare necunoscută pentru comercianți, furnizori și guverne.
Da, e adevărat că toate guvernele, inclusiv cel de la Bucureşti, şi-au făcut stocuri de gaze.
Depozitele de gaze ale României sunt aproape pline, pentru prima dată în istorie. Depozag Ploiești are capacitățile de stocare pline în proporție de 99%, iar depozitul de la Mureș, cu un volum mai mic, în proporție de 90%.
Însă, dacă iarna va fi cu adevărat una geroasă, acestea se vor topi mai repede ca zăpada.
Iar primele semnale din piaţă nu sunt deloc încurajatoare. Săptămâna trecută, companiile de distribuţie au început să retragă gaze naturale din stocurile record ale Europei, inclusiv în România, pe măsură ce vremea s-a răcit și cererea de încălzire a crescut.
Pe 14 noiembrie, când temperaturile în ţara noastră au coborât în multe zone sub zero grade Celsius, 1,8 milioane de metri cubi consumaţi, din totalul de 30,5 milioane de metri cubi, au fost extrase din depozite.
Dacă iarna va fi una geroasă, consumul de gaze ar putea creşte până la 55 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, astfel că gazul din depozite ar ajunge pentru aproape două luni.
Un lucru este sigur – nimeni nu poate prezice cât de friguroasă va fi această iarnă.
Iarna trecută a fost, din fericire, mai caldă decât de obicei, chiar în momentul în care continentul se străduia să importe volume mai mari de GNL, în pofida creșterii prețurilor, pentru a înlocui aprovizionarea pierdută cu gaze rusești prin gazoducte.
Chiar și cu o cerere de gaz structural mai mică, Europa și cele mai mari economii ale sale nu sunt încă ieșite din impas – iar o iarnă rece ar putea dezvălui vulnerabilitatea aprovizionării.
„Pe termen scurt, riscurile abundă, cu o potențială escaladare a războiului dintre Israel și Hamas, vremea de iarnă incertă în emisfera nordică și riscul crescut de sabotaj al infrastructurii”, a avertizat Forumul Internațional al Energiei și SynMax într-un nou raport privind comerțul cu GNL și riscurile pieței.
„Orice întrerupere neașteptată a aprovizionării ar putea destabiliza din nou piețele”, arată analiza.
Pentru România, o creştere a preţului gazelor va însemna, în primul rând, o bătaie de cap pentru distribuitori, în condiţiile în care schema de plafonare a preţului funcţionează foarte greu. Statul îşi achită cu mare dificultate obligaţiilor, astfel că o escaladare a preţurilor ar pune şi mai multă presiune pe principalii jucători din piaţă, nevoiţi să caute finanţare suplimentară până la încasarea banilor de la stat. Iar riscul de insolvenţă, pentru mulţi dintre ei, bate la uşă.
Petrolul, veşnica dilemă
Nici în piaţa petrolului, situaţia nu este foarte calmă. Preţul ţiţeiului a crescut, zilele trecute, după ce atât OPEC, cât și AIE au publicat rapoarte care indică o consolidare a creșterii cererii globale de petrol.
O cerere mai mare vină să pună şi mai multă presiune pe preţ, în condiţiile în care OPEC+ continuă să ia măsuri pentru a ține producția la un nivel minim.
Piața rămâne cât de cât stabilă ca urmare a eforturilor SUA, a cărei producție de petrol a atins un record istoric în acest an, de 13,05 milioane bpd. Recordul precedent era stabilit în noiembrie 2019, de 13,0 milioane de barili pe zi (bpd).
Potrivit estimărilor pieței, perspectiva unei aplicări mai stricte de către SUA a sancțiunilor la adresa Rusiei privind plafonarea prețurilor și a unor potențiale achiziții reînnoite de SPR au contribuit la împingerea Brent-ului dincolo de pragul de 83 de dolari pe baril. Unii experți vorbesc, din nou, despre posibilitatea ca petrolul să ajungă la 95 de dolari în decembrie și chiar peste 100 dolari în prima lună din 2024, în funcție, bineînțeles, de contextul economic și mai ales geopolitic (extinderea războiului din Orientul Mijlociu, noi conflicte în alte țări ale lumii etc.)
Cert este că OPEC rămâne la fel de optimistă ca întotdeauna. Lăsând la o parte temerile legate de recesiune, OPEC și-a reiterat viziunea optimistă privind creșterea cererii de petrol în 2024 la 2,25 milioane de barili pe zi, doar puțin mai mică decât cea din acest an de 2,46 milioane de barili pe zi, afirmând că piața exagerează sentimentele negative pe fondul unei cereri robuste.
Pe ansamblu, însă, perspectivele nu sunt deloc pozitive. Șantajul economic practicat de OPEC și Rusia pare să se adâncească pe măsură ce ne apropiem de iarnă. Suntem pregătiți pentru o scumpire a carburanților? În România, asta ar duce la un nou val de scumpiri, iar tentativa de a ține în frâu inflația s-ar dovedi, din nou, o misiune aproape imposibilă.
