Am fost intrebat des: „Dar tu ce ai face daca ai fi „la butoane”? Ca tot vorbesti la televizor…”. Asta in ideea de a nu mai sta pe margine, la comentarii, vorbind, ci de a face ceva. Nu sunt de acord cu abordarea asta, o pot spune sincer, pentru ca nu e cazul sa candidam toti, iar in Romania exista aceasta perceptie total gresita ca daca nu esti in politica, nu te implici, nu faci.
Ba da, facem si noi, cei de pe margine, enorm: oferim locuri de munca, dezvoltam proiecte si afaceri, platim taxe, dezvoltam la nivel micro tara, expunem mediatic, consiliem, comentam, muncim in fiecare zi, indiferent de pozitie, de la personalul care se ocupa de curantenie si pana la coordonatorii de proiecte gigantice, de la cel mai marunt angajat si pana la cel mai vizionar si de succes antreprenor. Muncim si contribuim. Practic, noi cream premisele insele ale existentei oamenilor politici si ale functionarii statului.
Deci, e total gresit sa se astepte cineva sa nu poti comenta decat daca esti in politica. Fundamental gresit! Ba mai mult, politicienii, in calitatea lor de servanti publici, de slujitori ai binelui national general, trebuie sa plece urechea si la ce spunem noi, chiar daca decizia executiva si asumarea politica le apartin. Aceasta este, in fapt, rasplata implicarii lor: ca ei pot lua decizii, eu de pe margine nu. Dar le pot influenta si pot comenta. Ceea ce nu inseamna ca va asculta cineva.
Asadar, iata, in randurile ce urmeaza, un plan! Un plan imperfect, dar functional, din punctul meu de vedere. Posibil si probabil sa nu fie cel mai bun plan, dar e un plan. Pentru ca mai rau decat un plan incomplet, cu lacune si imperfectiuni, este sa nu ai niciun plan. Asa ca, iata, un plan, cu manual, din perspectiva mea de economist, antreprenor si comunicator.
Intai de toate, o supratema: infrastructura
Mizele si temele principale ale Romaniei ar trebui sa inceapa, din pacate, cu niste prioritati de secol XIX, cele ce tin de infrastructura deficitara. Trebuie rezolvata aceasta tema, odata si odata. Romania are nevoie de o infrastructura moderna si eficienta pentru a facilita fluxul de bunuri si servicii, precum si pentru a atrage investitii. Imbunatatirea transportului rutier, feroviar si aeroportuar, investitiile in retele de telecomunicatii de banda larga si in infrastructura energetica sunt esentiale pentru dezvoltarea economica a tarii. Altfel, nu vom avea baza pe care sa construim. Fara investitii masive nu vor exista mult visata dezvoltare economica si dorita crestere a competitivitatii. Asadar, inainte de orice, Romania trebuie sa continue modernizarea si extinderea retelei sale de drumuri, cai ferate, aeroporturi si porturi maritime. Doar o infrastructura eficienta si bine conectata va spori apetitul investitorilor, va atrage banii disponibili si va facilita o mobilitate demna de secolul XXI.
Daca textul care urmeaza nu pare in totalitate inchegat, imi cer scuze in avans, nu e scris dintr-un foc, ci m-am folosit partial si de parti din articole anterioare sau notite si schite adunate in ultima perioada, in diferite contexte. Le-am adus la un loc, cat de inchegat si clar am putut. Si toate intr-un context de timp foarte limitat… ca astea-s vremurile, n-avem timp de nimic. Important e sa reiasa cateva idei, care la randul lor sa poata genera alte idei.
Sunt multe idei, nu sunt cu siguranta toate geniale, cum nu sunt, la fel de sigur, toate proaste. Daca macar unele, sper cat mai multe, vor fi vreodata cuiva utile si vor fi puse la treaba, voi considera ca mi-am atins scopul.
Revin, iata, la mizele si temele actuale ale Romaniei, prioritare, din punctul meu de vedere, dincolo de infrastructura discutata mai sus.
TEMA 1 – EDUCATIA SI DEZVOLTAREA OAMENILOR
SOUNDBITE & GRASSROOT
Oamenii, romanii, sunt si trebuie sa ramana pe primul loc, bunastarea lor reala trebuie sa ramana in centrul oricarui demers institutional si guvernamental, iar interesele oamenilor, cele pe termen lung, trebuie sa fie obiectivul suprem, palpabil si masurabil pentru valabilitatea si succesul oricarei politici publice. Iar bunastarea incepe cu educatia, doar o populatie educata poate fi o populatie puternica si prospera.
EXPUNEREA PE EDUCATIE SI DEZVOLTAREA OAMENILOR
Romania are oameni. Acesta e, probabil, principalul punct forte al tarii noastre, din punctul meu de vedere: oamenii. Sunt constient ca e multa carcoteala si ca unii prefera sa denigreze continuu, creand tensiuni si probleme false, spunand ca romanii sunt inferiori, nepregatiti, hoti, needucati, incapabili. Intr-adevar, e corect pentru o parte, o parte de mici dimensiuni, chiar daca e vizibila si vocala. Cei mai multi nu suntem insa asa. Unii dintre noi chiar au preferat sa fuga din Romania, sa plece. Cea mai buna dovada a potentialului fabulos pe care acesti oameni il au, indiferent daca vorbim de pregatire medie, superioara sau ultraspecializata, e faptul ca milioane dintre ei lucreaza in Europa si in lume, fiind nu doar apreciati, ci si indispensabili pentru economiile unde lucreaza si contribuie.
Romania sufera si in urma acestei hemoragii de suflete. Ba mai mult, Romania risca sa ramana depopulata, risca sa dispara ca tara. Si nu ar fi de vina doar exodul. Traim vremuri in care, in toata Europa natalitatea scade, iar gradul de imbatranire al populatiei e tot mai pronuntat. In afara problemelor sociale, economice, financiar-bugetare ce deriva imediat din acest dezechilibru demografic nefericit, pe termen lung riscam sa disparem de tot.
Asa ca, in primul rand, trebuie sa-i oprim, sa-i convingem pe cei care vor sa plece, sa nu o mai faca de aici inainte: nu pleaca din Romania doar pentru salarii mai bune, ci in primul rand din cauza unei calitati penibile, jignitoare, inacceptabile, a serviciului public.
In loc de politicile iresponsabile din ultimii ani, romanii au nevoie de servicii publice ireprosabile: de crese, gradinite si scoli care sa-i convinga pe parinti sa ramana aici sau sa nu-si mai trimita copiii in strainatate. Trebuie sa incepem cu educatia, iar abordarea trebuie sa fie pe termen lung si regandita din temelie. Doar prin educatie putem sa ne revenim, doar prin educatie putem continua sa existam. Romanii au nevoie de spitale decente, parte dintr-un sistem medical functional, curat, finantat corect si care sa trateze pacientul cu demnitate si profesionalism. De asemenea, romanii au nevoie de o administratie publica responsabila, informatizata si debirocratizata, de o functionarime „de ghiseu” decenta, respectuoasa, serviabila si operationala, una care sa-si accepte rolul si statutul de servant public.
Ne mai trebuie un cadru legislativ stimulant, in primul rand prin predictibilitate, claritate si stabilitate. Atunci cand il vom avea, afacerile mari si antreprenoriatul adevarat vor inflori vizibil, alimentand astfel mecanismul bugetar. Apoi, daca reusim sa oprim hemoragia migratiei, trebuie stimulata si incurajata natalitatea, cu decenta, deoarece nu trebuie sa cadem in cealalta extrema. Mai cred ca, odata ce toate cele enumerate mai sus vor fi functionale, rata natalitatii se va imbunatati organic.
Abia in al treilea rand m-as gandi sa investesc energie si resurse in a aduce inapoi bunii români fugiti departe de tara, asta pentru ca trebuie sa am ce sa le arat aici, in Romania, ca sa-i conving sa revina acasa. Intermediar, ca o solutie imediata si temporara – aplicata deja la nivelul unor companii private – se pot elabora politici prin care sa aducem muncitori straini in Romania (poate si din America Latina, mai degraba decat Asia). E un cerc vicios, pana la urma: e nevoie de educatie ca sa intelegi, la nivel politic si social, toate aceste legaturi si interdependente, sa le accepti si sa pui apoi rotitele in miscare. Dar, mecanismul acesta odata pornit va avea un efect pozitiv, de domino. Pentru ca dincolo de pamant, apa si energie, doar oamenii vor reconstrui si vor relansa Romania, cu adevarat. Fara ei nu e doar imposibil, ci si degeaba. Dar relansarea tarii este posibila doar cu romani educati.
Accesul facil si in masa al oamenilor la cultura si arta este esential: sprijinirea antreprenoriatului cultural, sustinerea teatrelor si cinematografiei, accesul la muzee, vernisaje, expozitii, organizarea de evenimente culturale relevante si festivaluri sunt activitati absolut cruciale care trebuie stimulate si dezvoltate.
Este cruciala investitia in educatie si cercetare pentru a dezvolta un capital uman inalt calificat. Acest lucru ar putea atrage companii de inalta tehnologie in tara si ar putea incuraja inovarea. De asemenea, cresterea alfabetizarii digitale si a competentelor tehnologice ar putea ajuta la construirea unei economii mai competitive. Investitiile in educatie, formare profesionala si dezvoltare umana sunt esentiale pentru cresterea economica pe termen lung.
Ce ar fi sa ne asumam un cost, care de fapt este o investitie, si sa facem si noi ce ne-au facut altii: sa aducem aici cele mai bune creiere din anumite domenii? Vrem sa reconstruim agricultura si industria alimentara? Ii aducem pe cei mai buni specialisti! Hai sa ne identificam nevoile si problmele. Hai apoi sa-i identificam pe cei mai buni experti in domeniu – daca nu-i avem in tara, ii aducem de afara. Punem banul jos si ii aducem aici. Macar importam know-how, nu mustar sau biscuiti. N-avem bani de experti (romani sau straini)? Facem rost, in extremis, pentru asta merita si este in regula sa te imprumuti. Daca te imprumuti pentru educatie, cercetare, dezvoltare, inovare, atunci e doar o finantare a unei investitii, nu rostogolirea irationala a unei datorii toxice.
Dezvoltarea tehnologica si digitala are potentialul de a transforma multe sectoare ale economiei. Romania ar trebui sa incurajeze inovarea si sa se concentreze pe crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea startup-urilor in domeniul tehnologiei si al afacerilor digitale. Acesta ar putea include imbunatatirea legislatiei, cresterea accesului la finantare pentru startup-uri si promovarea unei culturi de antreprenoriat.
Investitiile in cercetare si dezvoltare, precum si in educatie si formare profesionala orientata spre tehnologie, vor spori competitivitatea in sectoarele cheie, cum ar fi IT-ul, industria high-tech, stiinta si medicina. Promovarea inovatiei si a start-up-urilor tehnologice va consolida pozitia Romaniei ca un hub de tehnologie in regiune.
TEMA 2 – INDUSTRIA ALIMENTARA, AGRICULTURA SI APA
SOUNDBITE & GRASSROOT
Investitiile in infrastructura agricola, tehnologii avansate si practici agricole sustenabile, inclusiv a celor de conservare a apei, promovarea cercetarii, accesarea fondurilor europene dedicate dezvoltarii agricole sunt fix masurile ce ar putea duce la dezvoltarea sectorului agricol si transformarea Romaniei intr-un pol de siguranta alimentara. Putem sa devenim mari exportatori. Deficitul comercial al acestei ramuri poate fi redus treptat si putem deveni exportatori neti de securitate alimentara si valoare adaugata, in sector.
EXPUNEREA PE AGRICULTURA, INDUSTRIA ALIMENTARA SI APA
Nu stiu daca vom putea fi „granarul Europei” si daca ne vom putea ridica la inaltimea acestui supranume pe care ni l-am oferit, destul de nefondat, in perioada interbelica. Nu stiu daca putem hrani 80 de milioane de oameni, asa cum tipa uneori propaganda populista. Dar cu sigranta avem una dintre cele mai mari suprafete agricole exploatabile din UE si un pamant bun, cu care se poate lucra. Motiv pentru care cred ca am putea hrani macar 18 milioane de oameni, adica atatia cati suntem noi. Si mai cred si ca ar ramane un surplus notabil pe care, de preferat procesat si cu valoare adaugata, am putea sa-l vindem in exterior. Am reduce sau chiar elimina deficitul comercial in zona alimentara si am deveni exportatori, nu doar de marfa, ci si de securitate alimentara. Rolul nostru ar creste enorm in regiune, poate pe continent, daca am deveni, cu adevarat, exportatori de siguranta alimentara cu o valoarea adaugata foarte ridicata. Nu e doar foarte profitabil, ci si un atu geostrategic, cel putin la fel de important precum cel militar.
Bun, exportam si acum, dar materie prima, pe care, ulterior procesata si frumos impachetata, o cumparam inapoi la preturi mult mai ridicate. Asta pentru ca suntem in stare azi sa asiguram hrana doar pentru vreo 10 milioane de oameni, restul importam. De altfel, chiar daca e o situatie remediabila, e deloc surprinzatoare cand, timp de 30 de ani, Romania si-a batut joc de agricultura, de pamanturi si ferme, de tarani si de crescatorii si producatorii autohtoni, de intregi lanturi de procesare din industria alimentara, dezintegrand o intreaga ramura economica. Ar trebui sa ne intrebam, cu luciditate, de ce am ajuns sa importam legume, fructe, carne, lactate, conserve din tari europene mult mai putin inzestrate natural. Sa ne mobilizam si sa incercam sa intelegem care sunt pasii pe care aceste tari i-au facut astfel incat sa-si creeze un avantaj competitiv.
Ne plangem ca, spre deosebire de noi, ei au programe de stimulare pentru micii sau marii fermieri, sprijin la export, subventii, programe de finantare, ca investesc in cercetare, ca in loc sa functioneze la intamplare, au o strategie in spate. Asa, si? Pe noi ce ne impiedica sa facem la fel? Ce ne impiedica sa refacem sistemul de irigatii, sa construim centre regionale de colectare, sa gasim solutii pentru fragmentarea terenurilor agricole, sa negociem subventii comparabile cu statele europene care dicteaza in agricultura continetala, sa initiem programe de finantare si stimulare pentru fermieri, procesatori, exportatori?
Resursele de apa – punct forte al Romaniei
Apa, acum, in secolul 21, devine o resursa tot mai valoroasa, sunt fonduri de investitii tot mai multe si tot mai mari care investesc in apa, fonduri de apa, care se ghideaza dupa principiul put your money where the water is (mai ales indirect, prin conversia in factor de productie agricol). Urmariti-l pe legendarul Michael Burry (ex. Scion Asset Management, personajul real din spatele The Big Short) si miscarile strategice pe care le face cu fondurile sale de capital. Oricum, iata cu ce putem lucra, niste puncte forte uriase, evidente, dar neexploatate: dincolo de luciul urias de apa dulce (lacuri si ape curgatoare) de care dispune, mai avem si 2.500 de izvoare si 60% din apele minerale ale Europei, in majoritatea lor covarsitoare, neexploatate. Pe scurt, Romania este printre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apa, iar comparatia nu e doar europeana.
Desigur, in masurile de exploatare a apei, ar trebui incluse si masuri de protectie a acestora, pentru ca generatiile ce urmeaza sa se bucure de aceste resurse. Pentru o planeta acoperita in proportie de 71% de apa, diferenta dintre apa dulce curata si accesibila (mai putin de 1%) si toate celelalte tipuri de apa este insa foarte mare. Agricultura si alimentatia solicita 69% dintre resursele de apa ale lumii. Iar procentajul va continua sa creasca, atat ca raspuns la cresterea populatiei, care va ajunge la 9,7 miliarde de locuitori in 2050, cat si la cresterea bogatiei acestei populatii, a carei iesire din saracie duce la o cerere mai mare.
Conform Institutului Mondial al Resurselor, se estimeaza ca, pana in 2030, 66% din populatia lumii va trai in zone cu deficit de apa. Nu este vorba doar de California, de nordul Indiei (a carei pierdere de apa subterana poate fi observata din spatiu) sau de Peninsula Arabica, ci de o discrepanta la nivel mondial care va duce la o diferenta de 40% intre cerere si oferta in urmatorii 15 ani. Investitiile in explorare vor ajuta la descoperirea de noi zone acvifere si surse de apa, dar si la tratarea eficienta a apelor reziduale, pentru ca procesul va ajuta la reciclarea unei mari parti din ceea ce folosim deja. De exemplu, fondurile de investitii din Orientul Mijlociu urmaresc noi tehnologii de purificare, cum ar fi desalinizarea grafenelor, un proces care transforma deserturile in terenuri agricole irigate.
Toate variabilele indica faptul ca pretul apei va creste in urmatoarele decenii intr-un ritm exponential. Si atunci, de ce sa nu fim pregatiti? De aceea, investitia in apa (cu tot ce presupune, generic, apa) este un lucru care trebuie luat in considerare in mod serios, cu o viziune pe termen mediu si lung.
Agricultura a fost intotdeauna o componenta importanta a economiei romanesti. De aceea, cu o abordare strategica, poate deveni un motor de crestere economica si de dezvoltare regionala. Imbunatatirea tehnologiilor agricole, dezvoltarea practicilor de agricultura durabila si valorificarea la maximum a fondurilor europene destinate dezvoltarii rurale ar putea contribui la revitalizarea acestui sector.
Implementarea de tehnologii avansate in agricultura, cum ar fi agricultura de precizie, automatizarea si tehnologiile digitale, poate duce la imbunatatirea productivitatii si eficientei.
Romania are o serie de produse traditionale si regiuni cu denumire de origine protejata; promovarea si valorificarea acestor produse pe piata interna si externa poate aduce un avantaj competitiv.
Exista o cerere in crestere pentru produsele bio la nivel global. Romania poate profita de aceasta oportunitate prin dezvoltarea agriculturii ecologice si prin exportul de produse bio.
Investitiile in infrastructura agricola, tehnologii avansate si practici agricole sustenabile pot imbunatati productivitatea si calitatea produselor agricole romanesti. Implementarea de metode moderne de irigatii, mecanizare si utilizarea tehnologiilor de precizie va spori eficienta si competitivitatea sectorului agricol. In plus, promovarea cercetarii si dezvoltarii in agricultura, precum si sprijinirea tinerilor fermieri si a cooperativelor agricole, vor contribui la cresterea valorii adaugate a produselor si la dezvoltarea lanturilor de aprovizionare durabile.
Romania ar trebui sa-si valorifice potentialul agricol prin promovarea productiei de alimente de inalta calitate si a produselor traditionale locale. Dezvoltarea marcilor nationale si promovarea acestora pe pietele externe vor spori vizibilitatea si competitivitatea produselor românesti.
Promovarea inovarii si tehnologiilor avansate in procesarea alimentelor va aduce valoare adaugata produselor românesti si va spori competitivitatea pe piata europeana. Colaborarea intre universitati, institutii de cercetare si sectorul privat poate stimula transferul de cunostinte si dezvoltarea de produse alimentare inovatoare, adaptate cerintelor consumatorilor. De asemenea, investitiile in tehnologii de conservare a alimentelor si in lanturi de aprovizionare sigure si transparente vor spori increderea in produsele romanesti si vor consolida pozitia tarii ca un jucator important in industria alimentara europeana.
TEMA 3 – ENERGIA SI RESURSELE ROMANIEI
SOUNDBITE & GRASSROOT
Romania poate si trebuie sa joace un rol in asigurarea securitatii energetice la nivel regional, prin cooperare cu alte tari si prin participarea la initiative regionale si europene in domeniul energiei. Prin investitii in regenerabile (eolian, solar, nuclear si hidro), in mix cu gazele din Marea Neagra, Romania va contribui la securitatea energetica a romanilor si a regiunii. Scutul energetic pe care il poate oferi Romania in regiune este cel putin la fel de important ca scutul militar de la Deveselu.
EXPUNEREA PE ENERGIE SI RESURSE
Romania are energie. Pe langa hidro, nucleara si ceva soare si vant, Romania are gaz natural, atat onshore, cat si offshore. Mult gaz! In niciun caz atat de mult incat sa ia locul Rusiei, dar suficient de mult incât sa devina un jucator regional, european poate, daca face pasii corecti de aici inainte. Traim acum in plina era a gazului, o perioada care este insa limitata in timp, pentru ca viitorul mai indepartat apartine in mod cert altor surse de energie, eminamente regenerabile, verzi. Dar chiar daca nu va dura o eternitate, gloria gazului ar mai putea dura 30 de ani de aici inainte. E o nevoie esentiala de gaz in mixul energetic, gazul are o combustie aproape perfecta, polueaza infim, fiind compatibil cu angajamentele si acordurile internationale long-term legate de protectia mediului si reducerea poluarii.
Gazul e transportabil pe distante mari, e stocabil, ba, mai mult, exista tehnologii care-l valorifica in stare lichida, despre LNG vorbindu-se ca fiind unul din combustilii de baza ai viitorului in transporturi si nu numai. E utilizabil casnic, dar si, in extenso, in industrie. Ba mai mult, e un instrument geostrategic, geopolitic si diplomatic mult mai eficient, mai puternic si mai util decât armamentul clasic. Iata punctele forte, avem gaz, iar gazul pe care-l avem are potential. Si cu toate acestea, nu e suficient ca-l avem. Aici intervine partea mai proasta: in pamant nu valoreaza nimic. Mai mult, in 30 de ani va deveni, precum carbunele azi, inutil, indezirabil. Prin urmare, trebuie valorificat acum, cand e valoros pe atatea planuri. Pentru asta e nevoie de investitii si de asigurarea unui cadru fiscal stabil, predictibil, ofertant pentru cei care activeaza in domeniu. E nevoie de o piata libera, reglementata transparent, cu respectarea legilor concurentei.
Zacamintele active actuale sunt mature si aproape epuizate, astfel ca, in lipsa unor investitii noi, precum cele care au fost demarate in Marea Neagra (BSOG, Petrom, Romgaz), in explorare si exploatare, ramanem fara gaz la suprafata, in timp ce el abunda sub pamant sau sub mare. Vedeti paradoxul? Ei bine, trebuie sa alegem: vrem sa mizam pe punctele forte de care dispunem sau nu? Romania se poate reconstrui, asigurand o piata libera a gazului, fara interventii plafonante din partea statului sau atitudini descurajante fata de investitori. Doar incurajand extinderea si multiplicarea retelei nationale de transport si tranzit, a interconectarilor cu exteriorul si investind in exploatarea de noi zacaminte putem valorifica cum trebuie ceea ce avem.
Ce inseamna gazul pentru noi, consumatorii casnici? Cum ne usureaza viata? Simplu: electricitatea produsa din gaze naturale e mai ieftina, predictibilitatea in privinta pretului e mult mai mare, ceea ce le ofera investitorilor posibilitatea sa isi planifice bugetele pe termen lung. De asemenea, gazele naturale reprezinta un potential de atragere a fondurilor europene pentru dezvoltarea sistemului de distributie.
Gazul natural. Dezvoltare echitabila si sustenabila
Dar care sunt avantajele gazului natural pentru economia romaneasca? Dincolo de investitiile enorme si de banii foarte multi ce ajung la buget, Romania se poate transforma in furnizor de securitate energetica, devenind un important jucator in regiune:
- Romania poate deveni coridor de transport.
- Bugetul national poate beneficia de venituri suplimentare la buget din tarifele de transport, redevente, dividende si impozite pe profit.
- Romania poate deveni furnizor de securitate energetica in regiune.
- Exportul de gaze poate reduce deficitul bugetar.
- Gazul romanesc poate indeplini rolul de iant intre economiile din regiune.
- Dezvoltarea sectorului poate produce locuri de munca in tara.
Astfel, siguranta aprovizionarii ar fi garantata pentru romani si industria de aici; mizand pe gaz, am putea diminua sau chiar elimina saracia energetica, sprijinind cu adevarat consumatorii vulnerabili. Totodata, am deveni exportatori de securitate energetica in regiune, transformandu-ne intr-un jucator strategic, de o importanta vitala pentru intreaga Europa. De aceea e important sa nu ne pierdem in detalii, sa ne dezicem de abordarile irationale si populiste si sa mizam pe energie, incurajand investitorii, asigurand o piata libera si o competitie sanatoasa si protejand totodata consumatorul.
In lipsa proiectelor majore si a continuarii investitiilor masive in sectorul energetic, situatia nu va fi placuta, estimarile aratand ca dependenta de importuri va creste la 90% in 2033.
Tranzitia energetica, Green Deal-ul, tehnologiile noi in materie de energie fotovoltaica, industria hidrogenului (verde si albastru), biocombustibili, captarea si stocarea carbonului si biometan (CCS) sau nuclear sunt, fara exceptie, lucruri pe care nu doar ca nu le putem ignora, dar pe care trebuie sa invatam sa le speculam in folosul nostru. Pentru ca nu putem permite sa ramanem in urma. Reducerea drastica a emisiilor de carbon si inlocuirea treptata a combustibililor fosili cu energie verde, regenerabila, reprezinta pasi obligatorii pe care si Romania trebuie sa-i faca. Gazul natural e „combustibilul-suport” perfect pentru o tranzitie catre un viitor fara emisii de carbon.
Problemele de mediu cu care se confrunta omenirea sunt deja chestiuni de securitate nationala si globala. La fel, si politica energetica tine direct de securitatea nationala. Conflictele actuale au toate la baza probleme iscate din dificultatea sau imposibilitatea de a ajunge la resurse, resurse de apa si hrana, dar si resurse energetice. Pentru a-si consolida securtitatea energetica si rolul geostrategic in regiune, dar si pentru o tranzitie facila catre sursele energetice verzi, Romania trebuie sa-si consolideze investitiile in sectorul productiei de energiei si exploatare a resurselor naturale.
Exportul de resurse dupa asigurarea integrala a necesarului intern nu trebuie sa sperie, din contra. Asa cum ne mandrim cu exportul din sectorul auto, realizand beneficiile, la fel trebuie sa privim si energia. Dar pentru aceasta e foarte importanta interconectarea. Interconectarea energetica, prin retele si conducte, e la fel de importanta, precum sunt autostrazile, porturile si caile ferate in transporturi si logisitca. Ce-i drept, tara noastra deranjeaza multi vecini. Romania este una dintre tarile UE cele mai putin dependente de importurile de energie, avand sanse reale sa atinga, in viitorul foarte apropiat, independenta energetica totala. In ceea ce priveste interconectarea, BRUA este acum cel mai important proiect national strategic de infrastructura, cofinantat din fonduri europene si este menit sa asigure securitate energetica Romaniei, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, la nevoie. Conducta BRUA nu e insa suficienta si ar trebui sa fie doar prima dintr-o serie de interconectori de care avem nevoie pentru a deveni hub energetic si liant intre economiile din regiune.
Mai mult, modernizarea constanta si extinderea retelelor de transport si distributie a energiei si construirea de facilitati de stocare a energiei pot imbunatati fiabilitatea si securitatea sistemului energetic.
Energia regenerabila – asigurare pentru viitor
Totodata, Romania are un potential semnificativ in domeniul energiei regenerabile, ce poate fi folosit pentru a-si imbunatati securitatea energetica si pentru a contribui la obiectivele climatice globale. Promovarea unor politici de mediu durabile poate oferi de asemenea oportunitati economice, inclusiv crearea de locuri de munca si atragerea de investitii. Promovarea dezvoltarii energiei regenerabile va aduce beneficii economice prin crearea de locuri de munca, reducerea dependentei de combustibilii fosili si imbunatatirea securitatii energetice. In plus, investitiile in tehnologii verzi si initiative de sustenabilitate vor contribui la protectia mediului si la reducerea impactului asupra schimbarilor climatice.
Nu in ultimul rand, implementarea de masuri de eficienta energetica in toate sectoarele economiei poate reduce dependenta de importurile de energie si poate contribui la securitatea energetica.
TEMA 4 – TURSIM SI PATRIMONIU CULTURAL
SOUNDBITE & GRASSROOT
Promovarea culturii romanesti, a tezaurului de situri, biserici, castele etc., promovarea corecta si intensa a turismului rural si a ecoturismului, dublate de incurajarea participarii publicului romanesc la evenimente culturale si strategii care sa creasca apetitul intern pentru consum cultural, pot conduce la dezvoltarea segmentelor de turism si cultura.
EXPUNEREA PE TURISM SI PATRIMONIU
Romania are o bogata mostenire culturala si peisaje naturale impresionante, care pot atrage turisti din intreaga lume. Dezvoltarea si promovarea turismului, in special a turismului rural si ecoturismului, vor crea oportunitati economice in comunitatile rurale si vor contribui la conservarea patrimoniului cultural si natural al tarii, inclusiv in ceea ce priveste promovarea satului romanesc autentic, unic in Europa. Investitiile in infrastructura turistica, promovarea destinatiilor si facilitarea accesului pentru vizitatori vor spori atractivitatea Romaniei pe scena internationala.
Este esential sa se efectueze o promovare eficienta a destinatiilor turistice romanesti pe plan international. Campanii de marketing bine directionate si colaborarea cu agentii de turism si turoperatori pot atrage atentia turistilor straini si pot evidentia specificul si frumusetea României. Dezvoltarea de materiale de promovare de inalta calitate, inclusiv site-uri web, brosuri si materiale video, va spori vizibilitatea si atractia destinatiilor turistice.
Protejarea si conservarea siturilor istorice, monumentelor, bisericilor, castelelor si a altor obiective de patrimoniu sunt fundamentale pentru a pastra autenticitatea si identitatea culturala a Romaniei. Investitiile in conservare si restaurare trebuie sa fie prioritate pentru a mentine si a valorifica bogatia patrimoniului cultural al tarii.
România are sate traditionale pitoresti si peisaje naturale impresionante care pot atrage turisti interesati de experiente autentice, chiar si in segmentul premium. Promovarea turismului rural si a ecoturismului poate aduce beneficii economice in comunitatile rurale si poate contribui la conservarea traditiilor si a modului de viata traditional. Investitiile in infrastructura turistica in satele traditionale, precum si in programe de formare si calificare pentru localnici, vor sprijini dezvoltarea turismului in aceste zone.
Prin implementarea acestor strategii, Romania poate atrage mai multi turisti si poate exploata mai bine potentialul sau turistic si patrimoniul cultural, contribuind astfel la dezvoltarea economica si la conservarea valorilor culturale si naturale ale tarii.
Alaturi de exploatarea patrimoniului existent, o alta masura necesara ar fi stimularea productiei culturale, cu sustinere privata, prin acordarea de facilitati fiscale pentru companiile ce directioneaza fonduri catre zona de creatie (de exemplu productie de film si teatru, publicarea si promovarea noilor autori romani etc.)
Extinzand cadrul discutiei, o mai repet si aici, pentru ca poate v-a scapat mai sus: accesul facil si in masa al oamenilor la cultura si arta este esential: sprijinirea antreprenoriatului cultural, sustinerea teatrelor si cinematografiei, accesul la muzee, vernisaje, expozitii, organizarea de evenimente culturale relevante si festivaluri sunt activitati absolut cruciale care trebuie stimulate si dezvoltate.
TEMA 5 – BANII (CARE NU SUNT?!?!)
SOUNDBITE & GRASSROOT
Romania trebuie sa ia masuri pentru cresterea eficientei colectarii impoztelor, pentru a eficientiza cheltuielile publice și a creste numarul de IMM-uri. Contractarea imprumuturilor trebuie facuta judicios, iar fondurile respective trebuie directionate corect, catre segmente strategice, cum sunt sanatatea si educatia, investitiile in ecosisteme de afaceri si finantarea infrastructurii si a cercetarii. Este incorect ca imprumuturile sa mearga catre cheltuieli precum plata pensiilor, sustinerea promisiunilor electorale populiste sau a unor sectoare necompetitive.
EXPUNEREA PE BANI SI FINANTARE
In acest domeniu, intrebarea se pune, din punctul meu de vedere, astfel: cum putem reduce deficitul fara sa omoram economia? Guvernul trebuie sa revizuiasca toate categoriile de cheltuieli pentru a identifica zonele in care se pot face economii. In acest proces, este esential sa se asigure ca reducerea cheltuielilor nu afecteaza serviciile esentiale, cum ar fi sanatatea si educatia. Din contra, aceste doua domenii prioritare si strategice reprezinta sectoare in care orice forma de subfinantare este toxica pentru tara.
Cresterea eficientei colectarii impozitelor este un aspect major, deosebit de important pentru Romania. Colectarea eficienta a impozitelor poate creste veniturile guvernului fara a creste ratele de impozitare. Acest lucru poate include imbunatatirea capabilitatilor tehnologice ale autoritatilor fiscale, combaterea evaziunii fiscale si a coruptiei.
Alternativ, in loc sa se concentreze doar pe reducerea cheltuielilor, guvernul ar trebui, de asemenea, sa se straduiasca sa imbunatateasca eficienta cheltuielilor publice, prin eficientizarea si simplificarea achizitiilor publice, imbunatatirea gestiunii datoriilor publice si utilizarea mai eficienta a fondurilor din surse externe, cum ar fi fondurile UE. In acelasi timp, stimularea investitiilor in sectoarele economice cu potential mare de crestere si productivitate, cum ar fi tehnologia informatiei si comunicatiilor, digitalizare si inteligenta artificiala va genera o crestere economica sigura si mai mare decat investitiile conventionale si, prin urmare, dincolo de o competitivitate sporita a Romaniei, va conduce la o crestere solida a veniturilor fiscale.
Cresterea numarului de intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) poate stimula economia si poate duce, de asemenea, la cresterea veniturilor fiscale. Guvernul ar putea sa faciliteze acest lucru prin oferirea de imprumuturi si subventii pentru start-up-uri, precum si prin imbunatatirea accesului la capital de risc si la alte forme de finantare. De asemenea, simplificarea reglementarilor si reducerea birocratiei ar putea facilita pornirea si administrarea unei afaceri.
Gestionarea imprumuturilor
In ceea ce priveste imprumuturile contractate de catre Guvern, consider ca utilizarea acestora pentru a finanta proiecte de infrastructura cum ar fi drumuri, scoli, spitale sau retele de internet si digitalizare/comunicatii poate avea un impact pozitiv pe termen lung asupra economiei, fara sa afecteze ratingul datoriei.
Imprumuturile care sunt investite in imbunatatirea sistemelor de educatie si sanatate pot avea beneficii pe termen lung, deoarece o populatie mai sanatoasa si mai bine educata este o prioritate absoluta pentru orice politica publica, mai presus de bani. In definitiv, populatia sanatoasa si educata este mult mai productiva si va autofinanta astfel rambursarea sociala.
Investitiile in cercetare si dezvoltare pot stimula inovatia si pot crea oportunitati economice pe termen lung, adaugand valoarea adaugata si generand venituri.
Imprumuturile si finantarile pot fi folosite si pentru a finanta reformele structurale care imbunatatesc eficienta si productivitatea economiei pe termen lung, care astfel va produce mai mult si mai eficient, corectandu-se astfel disfunctionalitati sistemice care impiedica dezvoltarea.
Totusi, iata pentru ce e important sa NU ne imprumutam (desi o facem):
- Imprumuturile nu ar trebui utilizate pentru a finanta cheltuielile curente ale guvernului, cum ar fi salariile sau pensiile, intrucat acestea nu genereaza un randament economic pe termen lung si nu facem decat sa astupam o grapa sapand alta.
- Imprumuturile utilizate pentru a subventiona anumite industrii sau pentru a proteja anumite companii sau sectoare de concurenta pot distorsiona piata si pot duce la ineficienta economica. Mai mult decat atat, daca imprumuturile sunt utilizate pentru a finanta promisiuni electorale sau politici populiste care nu sunt sustenabile pe termen lung, acestea pot crea dezechilibre economice si pot face mai dificila gestionarea datoriei pe viitor. Mai mult, pot induce destabilizari economice si falimentul macroeconomic. Imprumuturile care sunt folosite pentru a stimula consumul, in loc de a investi in cresterea productivitatii, pot duce la o crestere a datoriei fara beneficii pe termen lung, impovarand generatiile viitoare, de o maniera nesustenabila.
TEMA 6 – ROLUL STATULUI
SOUNDBITE & GRASSROOT
Intr-o economie de piata, rolul statului este de a asigura un mediu stabil si echitabil in care intreprinderile sa poata functiona si sa concureze. De asemenea, statul are si responsabilitatea de a proteja interesele cetatenilor proprii si de a preveni comportamentele daunatoare din piata. Statul este un garant al libertatilor, individuale si de piata, nu un gestionar de afaceri.
EXPUNEREA PE ROLUL STATULUI
Rolul statului intr-o economie de piata este de a asigura un mediu stabil, echitabil si competitiv in care actorii din piata sa poata functiona, in timp ce protejeaza in acelasi timp interesele cetatenilor si asigura furnizarea de bunuri si servicii publice esentiale.
Daca am intelege corect si am accepta rolul corect al statului, am discuta mult mai mult la subiect si mult mai putin pe langa el. Necesitatea stabilirii acestui rol este dovedita empiric si istoric, altfel orice dezbatere e inutila si devine un dialog al surzilor. Asta daca nu cumva preferam modelul Coreei de Nord.
Pe scurt, despre rolul pe care ar trebui sa-l aiba statul: intr-o economie de piata, rolul statului este de a asigura un mediu stabil si echitabil in care intreprinderile sa poata functiona si sa concureze. Asta nu inseamna ca statul nu are inclusiv o responsabilitate permanenta de a proteja interesele cetatenilor proprii si de a preveni comportamentele daunatoare din piata, care contravin interesului national sau social.
Statul este responsabil pentru elaborarea si aplicarea legilor si reglementarilor care guverneaza modul in care intreprinderile pot opera. Aceasta include protectia drepturilor consumatorilor, prevenirea practicilor de afaceri neloiale sau abuzive si reglementarea anumitor aspecte ale economiei, cum ar fi controlul poluarii sau reglementarea pietelor financiare.
Anumite bunuri si servicii trebuie insa oferite si de catre stat, fiind esentiale pentru bunastarea si siguranta cetatenilor: apararea nationala (armata/politie), infrastructura publica, educatia si sanatatea.
Statul poate interveni in economie pentru a ajuta la stabilizarea acesteia in timpul perioadelor de criza, recesiune sau de inflatie rapida, prin politicile monetare si fiscale, implemetate de institutiile de resort.
Intr-o economie de piata, preturile si cantitatile bunurilor si serviciilor ar trebui sa fie determinate de cererea si oferta libera pe piata, nu de stat. Interventiile statului in preturi pot duce la ineficienta si la alocarea gresita a resurselor, ba chiar la falimentarea definitiva a unor sectoare. Desi poate fi tentant pentru stat sa sprijine anumite intreprinderi sau sectoare economice, aceasta poate duce la ineficienta si coruptie. In general, statul ar trebui sa permita concurenta libera si sa nu favorizeze anumite intreprinderi sau sectoare in detrimentul altora. Intotdeauna, ecosistemul actorilor din piata trebuie sa fie liber sa ia decizii de afaceri bazate pe consideratii economice, nu pe presiuni politice sau reglementari excesive, cu atat mai putin abuzive.
TEMA 7 – PENSIILE SI EDUCATIA FINANCIARA
SOUNDBITE & GRASSROOT
Sistemele de pensii, nu doar in Romania, ci si in Europa, nu mai sunt sustenabile, fiind construite pe modele economice ce si-au pierdut validitatea. De aceea, este necesara sustinerea sistemelor private de pensii si economisire alternativa, revizuirea varstei de pensionare, simplificarea procesului de economisire etc., dar si pregatirea cetatenilor pentru necesara regandire a sistemului, prin programe de educatie financiara care sa includa toate generatiile.
EXPUNEREA PE EDUCATIE FINANCIARA SI PENSII
In multe tari, prea multe, printre care se numara si Romania, cheltuielile cu pensiile sunt o parte semnificativa a cheltuielilor bugetare si, astfel, o cauza directa a deficitului bugetar. Prin urmare, sunt o parte care trebuie subventionata masiv, principiul contributivitatii nefiind respectat, din ratiuni de protectie sociala. Doar ca banii sunt din aceeasi oala, iar ca sa dai intr-o parte, tai din alta. Din pacate, taind de la investitii si dezvoltare, ne inabusim si ne asfixiem fix motorul care, la un moment dat, ar putea castiga demarajul care sa permita alimentarea bunastarii. Reformarea sistemului de pensii, pentru a-l face sustenabil si durabil, mai echitabil si mai rezistent, este esentiala.
Sistemul nu urmeaza sa intre in colaps, ci este deja in colaps pentru ca altfel nu ar fi subventionat. Trebuie sa privim spre sistemul actual de pensii ca spre o bomba cu ceas, una care va exploda foarte curand. Acesta este un semnal de alarma, pentru ca impactul va fi major si dureros, unul care va declansa un efect de domino fara precedent: miscari si convulsii sociale, segregare, conflicte civile, miscari de strada si poate chiar razboaie transnationale.
De ce nu mai functioneaza sistemul de pensii? Pentru ca speranta de viata creste, ceea ce inseamna ca un contribuabil beneficiaza mai mult timp de aceeasi contributie. De asemenea, natalitatea scade, adica tot mai putini oameni contribuie pentru ca tot mai putini oameni intra in sistem. In plus, educatia financiara este inexistenta, iar cetatenii nu isi pun problema unor solutii alternative personale.
Sistemul european actual, pe care il folosim si noi, este construit in anii ’60, in secolul trecut, pe modele econometrice si sociale depasite. Finantarea medie a unui pensionar, in 1960, era de 7-8 ani, astazi este de peste 12 ani. De exemplu, in Romania, deficitul anual al fondurior de pensii este de peste 30%-35%. Si creste in fiecare an, deci ne afundam! La nivel global, rata cumulata de crestere a acestui deficit al bugetelor nationale de pensii este de 5%. In acest ritm, deficitul global in 2050 va fi de peste 400 trilioane de euro, adica de aproximativ 3 ori valoarea economiei mondiale de azi.
Este clar, sper, ca unele state vor renunta curand la pensia publica in formatul si sistemul de azi. De nevoie, din pacate, nu din precautie. Unele sisteme nationale, de exemplu SUA, nici nu folosesc conceptul in felul incare o facem noi in Europa.
Acesta e si motivul, alaturi de o posibila crestere, pe termen scurt, a somajului specific, cauzat de analfabetismul functional si rata de penetrare, in crestere, a inteligentei artificiale, pentru care se discuta la nivel international despre un venit minim universal garantat, dar setat la un nivel care sa nu umfle deficitul. Teste se fac deja (Germania, Norvegia, Finlanda).
Nici Romania nu poate sta departe si nu e ferita de aceasta problema, chiar daca inca o rostogoleste de la o generatie la alta. De aceea spun, acceptand problema aceasta, recunoscand-o si dezbatand-o cu asumare, curaj si transparenta, putem gasi si solutii. Dar, in afara unei zone limitate de protectie sociala, solutia e eminamente una privata, nu una publica, de la stat.
Solutiile si temele de la care se poate porni reconstructia sunt:
- Educatie financiara si constientizare;
- Sisteme private de pensii si rezerve de cont personal;
- Economisire alternativa si investitii personale diversificate;
- Revizuirea varstei de pensionare si regandirea din temelii a sistemului actual, care e depasit;
- Simplificarea procesului de economisire si neimpozitarea acestuia;
- Transparenta si informarea curenta a cetatenilor.
TEMA 8 – FISCALITATEA
SOUNDBITE & GRASSROOT
Este necesar ca Romania sa-si creeze o politica fiscala sanatoasa si echilibrata, care sa favorizeze si sa accelereze dezvoltarea economica, bazata pe principii precum: eficientizarea legislatiei fiscale, restrangerea exceptiilor fiscale, transparentizarea, depolitizarea si profesionalizarea ANAF, asigurarea unor conditii de predictibilitate pentru companii si investitori.
EXPUNEREA PE FISCALITATE
Viziunea mea asupra fiscalitatii a fost expusa in mare si in documentele Pactului Pentru Fiscalitate – PPF/ 2014-2023, al carui co-initiator/cofondator si contributor am fost si sunt. (www.pactfiscal.ro)
Definitia spune ca fiscalitatea este ansamblul legilor, reglementarilor si modalitatilor de impozitare. Sa fie, oare, doar atat? Fiscalitatea este chiar pedalierul economiei! Insa este acceleratia sau frana? Oricum, tocmai pentu ca fiscalitatea poate fi asimilata unei camere de control a economiei, am lasat-o la final, fiind a opta tema, a opta miza a acestui articol. Dezvoltarea reala a Romaniei depinde, in primul rand, de revitalizarea si eficientizarea politicilor, sistemelor si strategiilor educationale si academice, de sanatate, si, nu in ultimul rând, de cele demografice. Succesul si coerenta reformelor in aceste domenii vitale depind intr-o mare masura de nivelul investitiilor publice si private, dar si de modalitatea in care sumele alocate urmeaza sa fie cheltuite.
Iar toate acestea, la randul lor, nu pot fi privite independent de o politica fiscala sanatoasa, care sa respecte cateva principii fundamentale:
A. Eficientizarea, prin simplificare si optimizare, a legislatiei fiscale in scopul cresterii calitatii mediului de afaceri, stimularii antreprenoriatului, a dezvoltarii economice si, implicit, a cresterii nivelului de trai al cetateanului roman;
B. Restrangerea treptata, pana la eliminare, a exceptiilor fiscale si transparentizarea, tot prin simplificare, a procedurilor de aplicare si verificare;
C. Stimularea investitiilor si atragerea de investitii directe in economie; taxarea profitului, si nu a investitiei!
D. Depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea si interconectarea ANAF;
E. Toleranta zero la evaziune fiscala si criminalitate economica
F. Predictibilitate, stabilitate, transparenta si consultare in reglementare; studii de impact si dialog cu mediul ocontribuabililor
G. Restrangerea numarului de modificari fiscale constante, in contextul in care Romania este campioana absoluta a numarului de modificari fiscal, in ultimii ani (multe sute de modificari, majoritatea fara impact bugetar pozitiv sau neutre, dar cu impact negative direct asupra mediului de afaceri si cetatenilor)
H. Cresterea calitatii serviciilor publice, fapt care va conduce la cresterea gradului de conformare voluntara
Sa ne gandim putin. E normal ca, la 34 de ani de la Revolutia din 1989 si la 16 ani de când am patruns in marea familie a Uniunii Europene, aproape jumatate din populatia rezidenta a tarii sa traiasca in pragul saraciei sau cu privatiuni majore (1,5 milioane de români traiesc cu mai putin de 10 euro pe zi, iar 1 din 3 angajati incaseaza mai putin de 2.000 de lei lunar)? E normal ca, impinsi de nevoi si saracie, lipsiti de perspective reale in propria tara, peste 9,7 milioane de romani sa fie constrânsi, in ultimii ani, sa paraseasca patria pentru a lucra in afara granitelor? In tot acest context tulburator, cum am putea revitaliza si eficientiza politici si sisteme, precum cele educationale, cele de sanatate sau cele demografice, pentru ca România sa se poata dezvolta, cu adevarat, ca societate? Cum am putea avea o infrastructura demna de secolul in care traim?
La toate aceste, foarte multe, intrebari s-ar putea raspunde simplu: prin reforme si investitii! De unde insa bani pentru reforme si investitii? Raspunsul este cat se poate de logic si la indemana: banii sunt aici! Trebuie doar colectati, odata ce stimuli economici isi arata rezultatele! Si, desigur, trebuie starpita evaziunea fiscala si eliminata lipsa de eficienta in colecatare.
In cei 34 de ani de la Revolutie, legislatia fiscala a evoluat haotic, fara a se baza pe o strategie coerenta de dezvoltare durabila, extrem de frecventele modificari ale legislatiei fiscale, aparute atat ca urmare a schimbarii guvernelor, cat si a ministrilor, secretarilor de stat, modificari care afecteaza direct investitorii prin lipsa de predictibilitate si continuitate administrativa, dar si prin costuri administrative de implementare, Romania are nevoie de o legislatie fiscala stabila si moderna care, pe de o parte, sa stimuleze atragerea de investitii si pastrarea investitiilor existente, si, pe de alta parte, sa creasca gradul de conformare si sa contribuie la reducerea evaziunii si criminalitatii economice. In general, aceste obiective pot fi obtinute doar prin consens, prin acordul exprimat si asumat de catre principalii actori ai scenei politice, economice, academice si sociale, folosind si sprijinul societatii civile.
Taxele necolectate si evaziunea sunt o frana serioasa pentru dezvoltarea României noastre, creand un cerc vicios pervers, ce face ca adevaratele masuri de relaxare si stimulare fiscala sa ramana simple intentii pe o coala de hartie. Suma pierduta este uriasa – se apropie de jumatate din bugetul de stat al Romaniei!
Romania pierde anual in jur de 15-20 de mld. euro din taxe necolectate si evaziune. Multiplicati exemplele de mai sus, echivalente fiecare cu cate 1 miliard, cu 5, cu 10, cu 15, cu 20… an de an.
EXEMPLE REFERITOARE LA CE S-AR PUTEA FACE CU UN MILIARD DE EURO
- 1 milion de salarii medii nete, inclusiv taxe;
- 100-150 kilometri de autostrada;
- 8-10 spitale universitare la nivel european;
- 8-10 spitale regionale/judetene;
- 120 de scoli moderne complet echipate;
- 5000 (min) de noi locuri de munca cu potential pe termen lung;
- acoperirea integrală a bugetului necesar pentru bolnavii de cancer din Romania pe un an.
IN INCHEIERE
Ca sa clarific si sa raspund la intreabarea legata de crearea acestei liste cu 8 teme strategice, cu 8 prioritati pentru dezvoltarea Romaniei, reiau ceva foarte important, chiar daca ma repet. Si in cazul unui astfel de demers – un proiect de relansare a Romaniei, ca tara -, ca sa ajungi undeva, trebuie sa stii de unde pleci. Pentru a avea o sansa de gasire a solutiei corecte pentru o problema trebuie sa indeplinesti doua conditii, simultan:
- Sa vrei cu adevarat sa o rezolvi.
- Si mai important, este necesara o corecta definire si intelegere a ipotezei de lucru, a problemei in sine.
Ca sa poti gasi solutia functionala (aplicabila, nu utopica) trebuie sa te pozitionezi corect in raport cu problema, sa intelegi status quo-ul situatiei: sa stii de ce esti in stare si de ce nu esti; sa cunosti ce ai, ce detii si ce poti obtine, dar si ce nu vei avea niciodata – un modus operandi realist si echilibrat creste exponential perspectiva reusitei.
De ce o astfel de abordare? Exista o teorie in management, cat si in leadership, build on strengths (construieste pe punctele tale forte), fundamentata de genialul psiholog american Don Clifton – parintele psihologiei bazate pe punctele forte si un precursor al psihologiei pozitive. Dovedindu-si din plin si empiric aplicabilitatea, eficienta si functionalitatea, teoria sa s-a transformat intr-un curent practic. Punctul de plecare, ideea de baza, pe cat e de geniala, pe atat e de simpla: omul matur, adultul performant/ preformat deja, nu-si va mai schimba niciodata fundamental trasaturile psihologice, calitatile, abilitatile, talentele, defectele, slabiciunile, indiferent daca acestea au fost educate si cultivate sau sunt strict naturale, neantrenate.
Cu alte cuvinte, daca nu esti bun la ceva, exista sanse minime sa mai schimbi ceva la maturitate si sa devii un performer la acel capitol. E o irosire de resurse, un efort irational si nejustificat pentru ceva care va produce mai multe frustrari si surmenaje decat succese, rezultate si satisfactie. La fel sta situatia si in cazul punctelor forte, a calitatilor: indentifica-ti corect atributele pozitive pentru ca pe ele vei putea construi, pe ele le vei putea dezvolta si imbunatati. Astfel, resursele (timp, bani, educatie, training) investite aici vor avea un randament incomparabil mai bun, vor genera satisfactii si succes, creand astfel un momentum pe care succesul poate fi fundamentat.
Pe scurt, nu aloca resurse pentru a elimina defectele si punctele slabe, nu de alta, dar sansele sa mai schimbi ceva, ca persoana adulta, sunt aproape zero si irosesti energie in zadar! Pe de alta parte, identifica-ti punctele forte inscrise in ADN-ul tau, cultiva-le, dezvolta-le, antreneaza-le, pe acestea vei putea construi ceva solid, rezistent, durabil si astfel vei atinge excelenta. Asa vei reusi, in timp, sa acoperi, sa ingropi si poate sa elimini punctele slabe: umbrindu-le, cu rabdare, de catre cele forte. E simplu si logic in acelasi timp. Asta spune Clifton. Si credeti-ma, asa e, functioneaza. Dar, de fapt, nu trebuie sa ma credeti, faceti câteva exercitii de imaginatie aplicate propriei voastre persoane, cat si mediului din jur (persoane, evenimente) si veti vedea ca asa e.
Bun. Functioneaza la nivel personal, al dezvoltarii personale, functioneaza la nivel de management, in afaceri si proiecte, functioneaza la nivel de leadership, functioneaza la nivelul unei afaceri mici, dar si la nivelul unui demers antreprenorial, institutional sau corporatist, de mari dimensiuni: focus on what you’re good at and you’ll thrive! Si atunci de ce nu ar functiona si la nivel de tara, la nivel de Romania?
Propunerea ar fi sa (re)construim exclusiv in jurul punctelor forte, care nu sunt deloc putine, si ma voi opri deocamdata la jocul resurselor, pentru ca prezentul si viitorul apartin exclusv celor care stiu sa le stapaneasca.
Asa au rezultat aceste 8 teme, 8 subiecte prioritare. Acestea reprezinta astazi problema, dar, totodata, reprezinta si solutia! Sunt mize si premise. Ca sa fim unde chiar putem sa fim: la masa care conteaza!