<<< Chiar dacă mai lucrăm încă la materialul final (îl vom publica însă în această seară), am extras câteva idei pe care noi le considerăm importante. >>>
Mai mult ca oricând, acum, într-un context în care România urmează să ia o serie de decizii importante cu privire la viitorul exploatărilor de resurse naturale din perimetrele din Marea Neagră, opinia publică este inundată cu o multitudine de mesaje. Unele corecte, altele cu intenția clară de a induce in eroare și de a crea false mituri, cu rolul de a induce in percepția publică ideea că proiectele fac rău țării.
Discuțiile de până acum sunt direcționate aproape exclusiv spre componenta fiscală și pe împărțirea profiturilor între stat și investitori. Nu se vorbește aproape deloc despre risurile aferente unor astfel de proiecte (financiare, politice, de reglementare si stabilitate, de mediu, de securitate). Și mai ales nu se vorbește deloc despre cea mai importantă componentă a proiectului: cea geostrategică, adică despre securitatea energetică și despre securitatea națională. Iar azi, securitatea nationala nu mai e despre tancuri, trupe sau arme, ci securitatea nationala e in primul rând despre resurse: energetice si alimentare!
EM360 încearcă să afle părerile mai multor specialiști în energie, avocați, reprezentanți ai societății civile sau oameni politici legate de acest subiect.
LAURENȚIU PACHIU, avocat „Pachiu și Asociații”: „Să ne imaginăm, în contextul unei dependențe crescute de o singură sursă de gaze naturale de import, presiunea socială ce se poate declanșa în miez de iarnă în caz de scumpire sau întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale. România ar deveni astfel extrem de vulnerabilă politic, inclusiv strategic și militar (precedentul Ucraina). Imaginați-vă o stare de escaladare a situației politice și militare la granița de est a NATO (România fiind stat frontieră al Alianței) ce reclamă postura strategica și militară solidă, timp în care starea de spirit a populației României și tensiuni sociale „macină” spatele „frontului”, afectând până și logistica militară.”
GEORGIAN POP, deputat PSD: „Regiunea extinsă a Mării Negre este scena unor conflicte înghețate sau, după caz, în desfăşurare. Principala evoluţie geostrategică a ultimilor ani o reprezintă militarizarea peninsulei Crimeea. In acest context geopolitic, investitia Exxon – OMV (în România) ar avea (…) şi o relevanţă strategică, pe lângă relevanţa economică şi energetică. Mai mult, localizarea investiţiei este exact pe frontiera estică a NATO. Apărarea unei ţări nu se mai face, în secolul XXI exclusiv prin capacitatea militară (număr de tancuri, avioane, nave de lupta etc). Există investiţii cu relevanţă strategică, pe lângă relevanţa pur economică. Practic, conceptul modern de apărare e mult mai complex comparativ cu secolul trecut.”
Prof. Dr. MIRCEA COȘEA, analist economic: „Din punctul meu de vedere, resursa de gaz din Marea Neagră reprezintă cea mai importantă (poate singura) oportunitate pe care România o are pe termen lung de a ieși din marginalizarea în care se află și de a deveni o țară și o economie importantă în plan european. România nu dispune nici acum și nici în perspectivă de alte posibilități pentru a-și îmbunătăți locul și poziția în economia europeană.”
VIRGIL POPESCU, deputat PNL: Cine are de câștigat dacă România rămâne fără proiectul din Marea Neagră? “Prietenii” României, Rusia, Ungaria. „Eu cred că din toate punctele de vedere aceste proiecte trebuie începute acum. Atât din punct de vedere al securității României în perioada complicată în care ne aflăm, cât și datorită faptului că progresul tehnologic ne poate duce ca în 20-30 de ani paradigma energetică să se schimbe iar combustibilii solizi să fie înlocuiți de regenerabile, iar în acest caz resursele vor avea o valoare mult mai mică decât acum.”
Prof. Dr. RADU DUDĂU, Energy Policy Group: „În România, calcule simple indică un orizont de timp de circa 10-15 până la epuizarea zăcămintelor actuale de gaze. Costurile economice vor fi semnificative: vor fi necesare noi investiții, numeroase active vor deveni inutilizabile și neamortizate (stranded assets), etc. Pe lângă costurile economice, menționate mai sus, România s-ar confrunta cu vulnerabilități de securitate energetică, cel puțin până în 2030, rezultate din expunerea mărită la crize de întrerupere a livrărilor prin Ucraina, în special pe timp de iarnă.”
Util în contextul actual este studiul realizat, acum în octombrie 2018, de către Radu Dudău și Vasile Iuga: „Riscuri, fiscalitate, decizii de investitii în sectorul offshore de titei si gaze naturale. Marea Neagra si Romania” care poate fi citit sau descărcat AICI.
https://www.facebook.com/EconomieLaMinut/
#EM360
