Comisia Europeană va investi 1,07 miliarde de euro în 57 de proiecte noi selectate în urma apelurilor din 2025 ale Fondului european de apărare, într-o finanțare pe care o leagă direct de Defence Readiness Roadmap 2030 și de cele patru mari inițiative europene de pregătire în domeniul apărării. Pachetul acoperă domenii precum inteligența artificială, apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone și urmărește, potrivit Comisiei, să consolideze capacitatea Uniunii de a rămâne un actor relevant în tehnologiile avansate de apărare.

Pe scurt

1. Comisia va finanța 57 de proiecte noi prin Fondul european de apărare, cu un buget total de 1,07 miliarde de euro.

2. Investițiile susțin obiectivele Defence Readiness Roadmap 2030 și cele patru mari European Readiness Flagships.

3. Mai mult de 15 proiecte sprijină direct inițiativele-fanion privind dronele, flancul estic, scutul aerian și scutul spațial european.

4. Proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și Norvegia, iar IMM-urile reprezintă peste 38% dintre participanți și primesc peste 21% din finanțare.

5. Comisia anunță și o aprofundare a cooperării cu industria ucraineană de apărare, inclusiv printr-un proiect care include un subcontractant ucrainean.

6. Din totalul finanțării, 675 de milioane de euro merg către 32 de inițiative de dezvoltare de capabilități, iar 332 de milioane de euro către 25 de proiecte de cercetare.

Noua rundă de finanțare anunțată de Comisie vine după evaluarea apelurilor EDF din 2025 și este prezentată drept un pas direct în sprijinul noilor priorități europene de pregătire militară. Executivul european leagă explicit investițiile de patru mari inițiative-fanion, European Drone Defence Initiative, Eastern Flank Watch, European Air Shield și European Space Shield, pe care le tratează ca piloni centrali ai viitoarei arhitecturi de pregătire a Uniunii în domeniul apărării.

Cele 57 de proiecte selectate acoperă un spectru larg de domenii considerate critice pentru apărarea europeană. Comisia menționează explicit inteligența artificială, apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone, prezentând acest portofoliu ca pe o investiție menită să păstreze Uniunea în prim-planul tehnologiilor avansate de apărare. În plus, mai mult de 15 proiecte sunt descrise ca sprijinind direct cele patru inițiative-fanion, iar toate aceste inițiative vor beneficia și de proiecte transversale axate pe senzori, transformare digitală sau tehnologii cibernetice.

Comisia oferă și exemple concrete pentru direcția tehnologică a investițiilor. Proiectul AETHER urmează să dezvolte sisteme de propulsie și de management termic pentru a susține inițiativa europeană privind apărarea anti-dronă. În paralel, proiectul STRATUS va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiuri de drone. Acest proiect include și un subcontractant ucrainean, element pe care Comisia îl evidențiază ca semn al folosirii experienței directe de pe câmpul de luptă în dezvoltarea capabilităților europene.

Dosarul are și o dimensiune industrială mai largă. Comisia spune că aprofundează cooperarea cu industria ucraineană de apărare, cu sprijinul Biroului UE pentru inovare în apărare de la Kiev, și că această cooperare urmărește integrarea mai bună a Ucrainei în baza industrială europeană. În termenii folosiți de executivul european, această deschidere nu este doar un exercițiu de cooperare externă, ci parte dintr-un efort de lărgire și consolidare a ecosistemului industrial de apărare european.

Comisia pune accent și pe rolul IMM-urilor și al noilor actori din piață. Unele proiecte orientate spre producția de masă a munițiilor de drone la cost redus vor lansa sub-calls pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii. Aceste companii vor putea primi până la 60.000 de euro fiecare pentru integrarea unor noi inovații, într-un mecanism gândit să permită intrarea în piață și a actorilor fără experiență anterioară în apărare. Instituția precizează, de asemenea, că și entitățile ucrainene vor putea aplica.

Structura participanților este una dintre dimensiunile pe care Comisia insistă cel mai mult. Potrivit comunicatului, proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale Uniunii și Norvegia. IMM-urile reprezintă peste 38% dintre participanți și primesc mai mult de 21% din finanțarea totală. Prin aceste cifre, Comisia încearcă să arate că EDF nu funcționează doar ca instrument pentru marile companii de apărare, ci și ca mecanism de extindere a ecosistemului european de inovare și producție în domeniul militar.

Executivul european detaliază și împărțirea generală a sumelor. Din totalul de 1,07 miliarde de euro, 675 de milioane sunt alocate pentru 32 de inițiative de dezvoltare de capabilități, iar 332 de milioane pentru 25 de proiecte de cercetare. Această structură sugerează un echilibru între proiectele mai apropiate de capabilități concrete și investițiile în tehnologiile care urmează să alimenteze dezvoltările viitoare.

Din punct de vedere procedural, selecția proiectelor nu înseamnă încă semnarea contractelor. Comisia precizează că urmează acum faza de pregătire a acordurilor de grant împreună cu consorțiile selectate, iar obiectivul este ca acordurile să fie semnate înainte de sfârșitul anului. Astfel, anunțul actual marchează validarea politică și tehnică a proiectelor, dar nu finalizarea etapelor contractuale.

Comisia așază această nouă rundă de finanțare și într-un context mai amplu de creștere a interesului pentru Fondul european de apărare. Potrivit comunicatului, cea de-a cincea rundă de apeluri EDF a atras un număr record de 410 propuneri, cu 37% mai mult decât anul trecut. În lectura executivului european, această creștere confirmă atât presiunea pentru accelerarea investițiilor în apărare, cât și extinderea bazei de companii și institute interesate să intre în ecosistemul european al apărării.

Fondul european de apărare este principalul instrument al Uniunii pentru susținerea cooperării în cercetare și dezvoltare în domeniul apărării și dispune de un buget total de 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Comisia îl prezintă ca pe un mecanism care stimulează colaborarea între companii de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În același timp, executivul spune că EDF contribuie la transformarea și extinderea ecosistemului european de apărare, cu EU Defence Innovation Scheme, EUDIS, în rol central.

Prin legarea investițiilor de Defence Readiness Roadmap 2030 și de cele patru European Readiness Flagships, Comisia mută discursul despre EDF din zona generală a cooperării industriale către una mai precisă, axată pe pregătire militară, integrare tehnologică și dezvoltarea unor capabilități comune. În forma prezentată acum, finanțarea nu apare doar ca o susținere a cercetării, ci ca o piesă din construcția unei infrastructuri industriale și tehnologice europene de apărare.