Autoritatea Bancară Europeană a cerut Comisiei Europene finalizarea Pieței Unice pentru servicii financiare și o simplificare țintită a cadrului de reglementare, spunând că acestea sunt condiții-cheie pentru creșterea competitivității sectorului bancar din UE, fără a slăbi reziliența sistemului.

Pe scurt

1. EBA spune că finalizarea Pieței Unice pentru servicii financiare este un motor esențial al competitivității bancare europene.

2. Autoritatea susține simplificarea regulilor, dar insistă că UE trebuie să rămână angajată față de standardele Basel III, să evite fragmentarea cadrului de reglementare și să păstreze un nivel echitabil de concurență în interiorul Uniunii.

3. Activele totale ale băncilor din UE/SEE au ajuns la 29.000 de miliarde de euro în iunie 2025, cu 3,7% peste nivelul din iunie 2024, pe fondul unei creșteri de aproximativ 635 de miliarde de euro a creditelor și avansurilor.

4. EBA avertizează asupra riscurilor geopolitice și macro-financiare, asupra expunerilor față de instituții financiare non-bancare, asupra presiunilor asupra profitabilității și asupra riscurilor digitale, inclusiv cele cibernetice și cele legate de dependența de furnizori terți.

5. Autoritatea propune reducerea cu aproximativ 50% a numărului de date cerute în raportarea armonizată la nivelul UE și o reducere cu 25% a costurilor totale de raportare pentru bănci.

Autoritatea Bancară Europeană și-a publicat la 17 aprilie răspunsul la consultarea țintită a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar din UE și a pus în centrul mesajului său finalizarea Pieței Unice pentru servicii financiare. În comunicatul care însoțește documentul, EBA spune că aceste concluzii urmăresc să contribuie la viitorul raport al Comisiei privind competitivitatea bancară europeană.

Instituția subliniază că băncile europene rămân reziliente după reformele introduse după criza financiară, dar arată că sectorul operează într-un mediu tot mai volatil și mai incert. EBA indică drept principale provocări riscurile geopolitice, expunerile față de instituțiile financiare non-bancare, transformarea digitală și complexitatea și eficiența cadrului de reglementare.

În documentul său, EBA afirmă că simplificarea poate întări competitivitatea doar dacă este țintită și compatibilă cu patru principii. Acestea sunt menținerea rezilienței și a credibilității prin angajamentul față de standardele Basel III, capacitatea băncilor de a beneficia pe deplin de Piața Unică, aprofundarea Pieței Unice și a Uniunii Bancare și menținerea unor condiții de concurență echitabile la nivelul UE, cu ajustări proporționale care să nu fragmenteze regulile.

EBA prezintă și o imagine de ansamblu a dimensiunii sectorului. Activele totale ale băncilor din UE/SEE au urcat la 29.000 de miliarde de euro în iunie 2025, cu 3,7% peste nivelul din iunie 2024. Creșterea a fost susținută în principal de un avans de aproximativ 635 de miliarde de euro al creditelor și avansurilor și de o creștere de 484 de miliarde de euro a titlurilor de datorie. La jumătatea lui 2025, cele mai mari dețineri ale băncilor erau în credite și avansuri, 18.200 de miliarde de euro, și în titluri de datorie, 4.300 de miliarde de euro.

Documentul arată că băncile continuă să fie o sursă esențială de finanțare pentru economie, dar ritmul creditării diferă între segmente. Împrumuturile către gospodării au crescut cu 2,9% într-un an, până aproape de 7.200 de miliarde de euro, susținute în principal de creditele ipotecare, care au ajuns la 4.600 de miliarde de euro. Creditul de consum a crescut mai rapid, cu 5,8% în ritm anual, deși avansul din prima jumătate a lui 2025 a încetinit. În paralel, creditele către companii au crescut cu 1,8%, până la 6.400 de miliarde de euro, ceea ce EBA descrie drept o creștere mai moderată decât în cazul populației.

Autoritatea notează că anumite sectoare au atras mai multă finanțare, inclusiv din cauza priorităților de politică publică și a evoluțiilor geopolitice. Cea mai mare creștere, atât relativă, cât și absolută, a fost înregistrată în sectorul energiei și utilităților conexe, unde creditarea a crescut cu peste 10%, respectiv cu 33 de miliarde de euro față de anul precedent. Sectorul informației și tehnologiei a înregistrat o creștere de 5%, sau 11 miliarde de euro. Potrivit răspunsurilor colectate de EBA în chestionarul său de evaluare a riscurilor, mai mult de jumătate dintre bănci se așteaptă la o creștere a cererii de credite din partea sectoarelor securitate și apărare, energie și utilități, iar aproximativ 40% anticipează o cerere mai mare din partea sectorului tehnologiei și telecomunicațiilor.

În același timp, EBA spune că fragmentarea pieței bancare europene continuă să afecteze accesul transfrontalier la produse și servicii. În răspunsul său, autoritatea oferă exemple precum dificultățile juridice legate de executarea ipotecilor în cazuri transfrontaliere și lipsa unei soluții paneuropene de plăți care să funcționeze pe întreg teritoriul UE/SEE, în condițiile în care singurele soluții operaționale la scară largă rămân schemele de carduri cu bază în SUA.

EBA insistă și asupra importanței diversității modelelor de business din sectorul bancar european, de la bănci universale transfrontaliere până la bănci cooperative, de economii, digitale sau specializate. Potrivit autorității, această diversitate susține concurența, reziliența și finanțarea economiei reale. În testul de stres la nivelul UE din 2025, 64 de bănci din 17 state membre și state din SEE, reprezentând 75% din activele sectorului, au înregistrat pierderi combinate de 547 de miliarde de euro în scenariul advers, dar raportul CET1 agregat a rămas peste 12%, iar toate băncile participante au rămas peste cerințele lor minime totale de capital SREP.

Pe riscuri, EBA enumeră patru categorii principale. Prima este cea geopolitică și macro-financiară, incluzând fragmentarea geopolitică, perturbările comerciale și volatilitatea piețelor. A doua ține de calitatea activelor și de vulnerabilitățile sectoriale, în special în imobiliarele comerciale și în anumite segmente ale portofoliului IMM. A treia este legată de sustenabilitatea profitabilității, într-un context în care marjele de dobândă pot fi presate de scăderea ratelor și de creșterea costurilor de finanțare. A patra categorie este cea a riscurilor de tranziție, incluzând riscurile ICT și de reziliență operațională, riscurile climatice și ESG și cele legate de schimbările demografice.

În ceea ce privește expunerile externe, EBA arată că expunerile față de contrapărți non-UE au ajuns la 4.600 de miliarde de euro, în creștere cu 4,8% față de iunie 2023. Creșterea a fost atribuită în principal expunerilor față de SUA, în urcare cu 14%, și față de Insulele Cayman, în urcare cu 64%. Documentul notează și interconectările tot mai puternice dintre bănci și instituțiile financiare non-bancare, care sporesc riscurile pentru sistem din cauza opacității și a riscurilor idiosincratice din acest sector.

Pe profitabilitate, EBA spune că rentabilitatea capitalurilor proprii a băncilor din UE a rămas ridicată, la 10,7%, deși a scăzut cu aproximativ 20 de puncte de bază față de anul precedent. În același timp, majoritatea băncilor nu se așteaptă la o creștere a rentabilității capitalurilor proprii în următoarele 6-12 luni.

Pe digitalizare, documentul arată că transformarea este deja profundă. Peste 80% dintre băncile din UE folosesc cloud computing, analize bazate pe big data și biometrie, peste 60% folosesc portofele digitale sau mobile, iar marea majoritate, peste 90%, au implementat tehnologii AI, inclusiv GenAI. EBA spune că băncile intenționează să dubleze investițiile în GenAI în perioada 2025-2027, dar avertizează că apar și riscuri suplimentare, inclusiv cele legate de explicabilitatea deciziilor AI, cybersecuritate și dependența de furnizori tehnologici terți, mulți dintre ei din afara UE.

Autoritatea atrage atenția și asupra concurenței din partea actorilor non-bancari, inclusiv FinTech și, într-o măsură mai limitată, BigTech. EBA spune că intrarea acestor actori stimulează inovația și eficiența, dar creează și probleme de nivel al terenului de joc, întrucât FinTech-urile sunt de regulă supravegheate pe bază de activitate, în timp ce băncile sunt supuse unor cerințe prudențiale aplicate la nivel de entitate și grup.

În ceea ce privește concurența din partea instituțiilor financiare non-UE, EBA notează că subsidiarele grupurilor bancare din țări terțe reprezentau, la finalul lui 2024, 9,8% din activele totale ale sectorului bancar european, 8% din credite, 6% din titlurile de datorie și 29% din derivate. În anumite segmente, rolul lor este și mai pronunțat. De exemplu, cota de piață în unele venituri din servicii bancare era de 65,09% în commodities, 48,24% în tranzacții fiduciare, 30% în servicii administrative centrale pentru investiții colective, 29,37% în corporate finance, 23,70% în custody și 18,52% în foreign exchange.

O parte importantă a răspunsului EBA este dedicată simplificării cadrului de reglementare și a poverii de raportare. Autoritatea spune că, după ani de armonizare, este posibilă o mutare a accentului spre convergență de supraveghere și revizuirea stocului de reguli existente. În documentul amplu, EBA susține că dispozițiile stabilite prin regulamente direct aplicabile favorizează convergența mai mult decât cele stabilite prin directive, deoarece limitează implementările divergente sau fenomenul de gold-plating la nivel național.

Pe raportare, EBA spune că pregătește o revizuire care să alinieze mai bine cerințele de raportare la nevoile supravegherii, să integreze cerințele de date pentru testele de stres și benchmarking în raportarea regulată și să reducă numărul de datapoints din raportarea armonizată la nivelul UE cu aproximativ 50%, în pofida includerii unor noi cerințe legate de IFRS 18, ESG și FRTB. Autoritatea mai spune că urmărește reducerea costurilor totale de raportare cu 25%, dezvoltarea unui depozit public la nivelul UE pentru cererile de date și introducerea unor practici comune pentru cererile ad-hoc, astfel încât să fie evitate suprapunerile și dublările. Schimbările propuse ar urma să se aplice din septembrie 2027.

Documentul arată de asemenea că EBA explorează noi piste de eficientizare privind relația dintre cerințele de capital, amortizoarele macroprudențiale, MDA, TLAC și MREL, precum și privind echilibrul dintre responsabilitățile autorităților din statul de origine și cele din statul gazdă în contextul Pieței Unice și al Uniunii Bancare. Autoritatea afirmă că marile grupuri bancare transfrontaliere aduc beneficii economiei UE printr-o alocare mai eficientă a capitalului și lichidității și prin capacitatea de a absorbi șocuri asimetrice, dar spune că orice pași spre o gestionare mai amplă la nivel de grup trebuie evaluați cu atenție din perspectiva stabilității financiare, a supravegherii și a rezoluției.

În răspunsul său, EBA spune că va continua să lucreze împreună cu Comisia Europeană pentru a sprijini un sector bancar competitiv, rezilient și stabil.

Răspunsul publicat de EBA vine în cadrul consultării țintite lansate de Comisia Europeană privind competitivitatea sectorului bancar și modul în care băncile din UE pot contribui la o economie europeană mai atractivă pentru investitori și cetățeni. Autoritatea a răspuns la 43 din cele 95 de întrebări incluse în consultare.

Comunicarea EBA se sprijină în mod explicit pe raportul său din octombrie 2025 privind eficiența cadrului de reglementare și de supraveghere, care a formulat 21 de recomandări pentru simplificarea regulamentului bancar european. În același timp, instituția încearcă să poziționeze dezbaterea despre competitivitate nu în termeni de dereglementare, ci de integrare mai profundă a Pieței Unice, simplificare coerentă și convergență de supraveghere.