Noile tehnologii remodelează munca în UE fără să distrugă pe scară largă locurile de muncă
Digitalizarea schimbă modul în care se lucrează în Uniunea Europeană, pe fondul extinderii colaborării online, al telemuncii și al utilizării instrumentelor de inteligență artificială generativă.

Eurofound afirmă că noile tehnologii schimbă conținutul muncii în Uniunea Europeană mai degrabă decât să elimine pe scară largă locurile de muncă, însă transformarea digitală accentuează presiunea asupra competențelor, autonomiei și egalității la locul de muncă.

Pe scurt

  1. Aproximativ 40% dintre lucrătorii din UE folosesc instrumente pentru întâlniri online, iar 35% utilizează platforme electronice de colaborare.

  2. Doar 4 din 10 lucrători din UE mai lucrează exclusiv dintr-o singură locație, în timp ce aproape 3 din 10 angajați lucrează de acasă integral, regulat sau ocazional.

  3. În 2024, 12% dintre lucrătorii din UE au declarat că folosesc instrumente de inteligență artificială generativă, în timp ce roboții colaborativi rămân limitați, la 3% din forța de muncă.

  4. Eurofound identifică un clivaj digital între bărbați și femei, între lucrătorii tineri și cei mai în vârstă, precum și între ocupațiile mai înalt calificate și celelalte categorii de angajați.

  5. 30% dintre lucrători spun că sunt supracalificați pentru rolul lor, iar 21% dintre angajați nu au niciun mecanism formal prin care să își exprime punctul de vedere la locul de muncă.

Noile concluzii provin din European Working Conditions Survey 2024, prezentat de Eurofound ca o imagine de ansamblu asupra vieții profesionale din Europa. Sondajul se bazează pe 36.644 de interviuri aprofundate, față în față, realizate în 35 de țări și analizează șapte dimensiuni ale calității muncii, de la mediul fizic și venituri până la perspective profesionale.

Datele indică o creștere puternică a colaborării digitale în ultimii cinci ani. Potrivit Eurofound, răspândirea instrumentelor online nu schimbă doar modul în care se lucrează, ci și locul din care se lucrează, pe fondul extinderii muncii hibride și al telemuncii.

În același timp, inovația bazată pe software avansează mai rapid decât tehnologiile hardware. Dacă roboții colaborativi rămân concentrați în sectorul industrial și sunt utilizați de numai 3% din forța de muncă, utilizarea AI generative este deja raportată de 12% dintre lucrătorii din UE.

Eurofound arată însă că această tranziție nu este uniformă. Bărbații folosesc mai frecvent decât femeile tehnologii emergente precum AI generativă și dispozitivele purtabile și spun mai des că tehnologia le influențează sarcinile zilnice. Lucrătorii mai tineri și cei din ocupații mai înalt calificate arată, la rândul lor, un nivel mai ridicat de familiaritate și o atitudine mai pozitivă față de aceste instrumente decât angajații mai în vârstă. Potrivit agenției, această tendință sugerează că locurile de muncă nu dispar, dar natura lor se schimbă într-un mod care poate lăsa unele grupuri în urmă în absența unui sprijin țintit.

Un alt punct de presiune identificat de Eurofound este autonomia lucrătorilor și folosirea competențelor. Agenția spune că 30% dintre lucrători se consideră supracalificați pentru rolurile pe care le au, iar 21% dintre angajați nu dispun de nicio cale formală pentru a-și exprima opiniile la locul de muncă. În aceste condiții, extinderea managementului algoritmic, în care software-ul gestionează alocarea sarcinilor și monitorizarea activității, poate reduce sentimentul de control al lucrătorului, în loc să îmbunătățească eficiența.

Pe de altă parte, Eurofound notează și efecte asociate pozitiv cu utilizarea AI generative. Potrivit materialului, angajații care folosesc astfel de instrumente raportează niveluri mai reduse ale sarcinilor monotone și o probabilitate mai mare de a evalua ei înșiși calitatea propriei munci, în special în rândul profesioniștilor și managerilor.

Directorul executiv al Eurofound, Ivailo Kalfin, a declarat că, în contextul amplitudinii acestor schimbări, efectele noilor tehnologii asupra condițiilor de muncă și asupra inegalităților de la locul de muncă trebuie urmărite atent. El a adăugat că, pentru factorii de decizie, acest lucru înseamnă să pună lucrătorii pe primul loc și să se asigure că eventualele câștiguri de eficiență și productivitate merg mână în mână cu îmbunătățirea calității locurilor de muncă.

Contextul acestor concluzii este mai larg decât simpla adoptare a unor noi instrumente digitale la locul de muncă. Eurofound leagă schimbările observate de dezbaterea europeană privind calitatea muncii, echitatea, competitivitatea și viitorul muncii, iar agenția urma să prezinte concluziile sondajului în Parlamentul European, la Bruxelles, în cadrul unei discuții cu factori de decizie, parteneri sociali și experți.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau