Eurodeputatul Virgil Popescu a anunțat depunerea a două amendamente la propunerea de regulament privind Connecting Europe Facility 2028–2034, prin care cere includerea traseului Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia în segmentul RO–BG al coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și înlocuirea conexiunii Iași – Chișinău cu Pașcani – Chișinău pe segmentul RO–MD.

Pe scurt

1. Primul amendament schimbă segmentul RO–BG din Craiova – Sofia în Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia.

2. Al doilea amendament schimbă segmentul RO–MD din Iași – Chișinău în Pașcani – Chișinău.

3. Popescu spune că obiectivul este includerea acestor rute în viitorul CEF pentru perioada 2028–2034.

4. Documentele de amendament invocă motive de fezabilitate, capacitate mai mare, interoperabilitate și continuitate cu investițiile deja în curs.

5. Pe documente apar și semnăturile altor eurodeputați, printre care Gheorghe Falcă, Ioan-Rareș Bogdan, Siegfried Mureșan, Dan-Ștefan Motreanu, Daniel Buda, Adina Vălean, Lorant Wincze, Iuliu Winkler și Mircea Hava.

Potrivit textului făcut public de Virgil Popescu, primul amendament vizează lista indicativă a proiectelor de interes comun cu dimensiune transfrontalieră din anexa dedicată coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și propune înlocuirea traseului RO–BG Craiova – Sofia cu un traseu extins, Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia.

În justificarea amendamentului, inițiatorii susțin că schimbarea ar permite completarea unei verigi lipsă critice în interiorul coridorului, prin crearea unei axe continue, de mare capacitate, între vestul și sudul României și mai departe spre Bulgaria. Textul mai afirmă că segmentul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova ar asigura interoperabilitate deplină între coridorul Dunării, polul economic din vestul României și rețelele de transport din Europa Centrală, reducând blocajele structurale și întărind continuitatea rețelei.

Virgil Popescu a prezentat public amendamentul ca parte a unei încercări de a asigura eligibilitatea viitoare pentru finanțare europeană prin Connecting Europe Facility. El a spus că nu renunță la drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj și că a depus amendamentul pentru ca ruta să fie inclusă pentru finanțare în coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, în perioada 2028–2034. În aceeași declarație, eurodeputatul a afirmat că a inițiat demersurile pentru acest drum expres încă din perioada în care era deputat în Parlamentul României și că îl consideră important pentru dezvoltarea economică a Olteniei.

În aceeași postare, Popescu a spus că pentru aliniamentul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat este în curs un studiu de fezabilitate și că secțiunea de drum de mare viteză este estimată la aproximativ 215 kilometri. Argumentul apare și în justificarea scrisă a amendamentului, unde se arată că studiile pregătitoare aflate deja în desfășurare ar susține fezabilitatea tehnică și gradul de maturitate al proiectului.

Al doilea amendament vizează segmentul RO–MD din aceeași anexă și propune schimbarea traseului Iași – Chișinău în Pașcani – Chișinău. Potrivit justificării, această ajustare ar permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T printr-o rută considerată mai fezabilă și cu o capacitate mai mare, asigurând conectivitate directă la principalele infrastructuri feroviare și rutiere ale României la Pașcani.

Textul de motivare mai susține că modificarea ar facilita interoperabilitatea, ar reduce blocajele operaționale și ar întări legăturile Republicii Moldova cu piața unică a UE. Inițiatorii invocă și faptul că secțiunea Iași – Ungheni este deja finanțată prin Connecting Europe Facility și spun că extinderea coridorului spre Chișinău printr-o rută cu parametri tehnici superiori și potențial mai mare de trafic ar asigura continuitatea logică și funcțională a investițiilor în curs.

În declarația sa, Virgil Popescu a descris și acest al doilea amendament ca pe o măsură strategică, nu doar ca pe o optimizare tehnică. El a spus că modificarea de la Iași – Chișinău la Pașcani – Chișinău ar permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T printr-o rută mai fezabilă și cu o capacitate mai mare și a adăugat că amendamentul valorifică investițiile existente, crește reziliența coridorului și accelerează integrarea Republicii Moldova în rețelele europene de transport.

Documentele fotografiate indică faptul că cele două amendamente sunt depuse în cadrul propunerii de regulament de instituire a Connecting Europe Facility pentru perioada 2028–2034, de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1679 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/1153. Pe documente apar numele mai multor eurodeputați români și regionali care susțin demersul, ceea ce îi conferă și o dimensiune politică mai largă în interiorul Parlamentului European.

În forma actuală, aceste texte reprezintă amendamente propuse la un dosar legislativ aflat în proces parlamentar, nu o decizie finală privind finanțarea sau includerea definitivă a rutelor în rețeaua finanțată prin CEF. Miza lor politică este însă clară, repoziționarea a două conexiuni considerate strategice, una între vestul și sudul României și Bulgaria, cealaltă între România și Republica Moldova, în viitoarea arhitectură a infrastructurii europene de transport.