Comisia Europeană a lansat miercuri AccelerateEU, prezentând un pachet în cinci direcții pentru a limita efectele noului șoc al combustibililor fosili asupra gospodăriilor și industriei și pentru a accelera electrificarea și tranziția către energie curată produsă pe plan intern.

Pe scurt

1. Comisia spune că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, factura suplimentară a UE pentru importurile de energie a crescut cu 24 de miliarde de euro, iar factsheet-ul precizează că această sumă a fost acumulată în primele 50 de zile ale conflictului.

2. AccelerateEU este construit pe cinci blocuri, coordonare la nivelul UE, protecția consumatorilor și industriei, accelerarea energiei curate și a electrificării, întărirea sistemului energetic și stimularea investițiilor.

3. Comisia spune că securitatea energetică a Uniunii nu este în prezent în pericol, dar volatilitatea prețurilor impune măsuri imediate pentru cetățeni și companii, în special pentru cei mai vulnerabili și pentru industriile energointensive.

4. Executivul anunță un cadru temporar de ajutor de stat, un viitor plan de acțiune privind electrificarea, un Observator al combustibililor și un summit pentru investiții în energie curată.

5. Comisia amintește că în 2024 UE a cheltuit aproximativ 375 de miliarde de euro pentru importuri de combustibili fosili și susține că investițiile în energie curată produsă în Europa sunt răspunsul structural la astfel de șocuri.

La conferința de presă de la Bruxelles, vicepreședinta executivă Teresa Ribera a legat direct politica energetică de securitate, spunând că energia nu mai poate fi folosită ca instrument de dominație sau de război și că accelerarea tranziției energetice este importantă inclusiv pentru securitatea energetică și economică. Ea a susținut că Europa trebuie să construiască un sistem diferit, bazat pe soluții curate produse pe plan intern, pe electrificare și pe eficiență, pentru a reduce vulnerabilitățile și a câștiga mai multă autonomie.

Ribera a spus și că producția de energie regenerabilă în Europa a atins un nou record în primul trimestru al anului, cu 15% peste primul trimestru din 2025. Ea a legat această evoluție de obiective sociale concrete, facturi mai mici, aprovizionare mai sigură și mai multă încredere pentru companii, și a invocat electrificarea mobilității, pompele de căldură, bateriile și panourile solare pe acoperiș ca exemple de măsuri care pot aduce beneficii palpabile cetățenilor.

Comisarul pentru energie Dan Jørgensen a ancorat pachetul în noua presiune asupra importurilor de combustibili fosili. „Since the beginning of the conflict in the Middle East our fossil fuel import bill has increased by over EUR 24 billion. That’s more than €500 million per day,” a declarat el. În versiunea română, declarația înseamnă că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 24 de miliarde de euro, adică peste 500 de milioane de euro pe zi.

Potrivit Comisiei, AccelerateEU combină răspunsul imediat cu măsuri structurale. Pe partea de coordonare, executivul spune că va colabora cu statele membre pentru reumplerea depozitelor de gaze înainte de iarna următoare, fără a pune presiune inutilă pe piețe, și că va intensifica coordonarea privind eventualele eliberări de stocuri petroliere, măsurile naționale de urgență și disponibilitatea combustibililor, inclusiv kerosen și motorină. Factsheet-ul adaugă că va fi creat un nou Observator al combustibililor pentru a urmări producția, importurile, exporturile și nivelurile stocurilor de combustibili pentru transport, astfel încât eventualele deficite să poată fi identificate rapid și gestionate țintit.

Comisia mai spune că va cartografia capacitățile de rafinare existente în Europa, va evalua nevoile și va lucra la măsuri pentru a asigura utilizarea deplină și suficientă a capacității interne de rafinare. În sectorul transporturilor, Q&A-ul precizează că executivul va intensifica coordonarea pentru optimizarea distribuției combustibililor între statele membre și va oferi clarificări privind flexibilitățile existente în cadrul european al aviației pentru a face față eventualelor anulări de zboruri și altor perturbări.

În privința protecției gospodăriilor și industriei, Ribera a spus că executivul vrea să dezvolte un scut pentru cei care ar putea suferi cel mai mult în actuala criză și să încurajeze economisirea energiei și ieșirea mai rapidă din combustibilii fosili. Ea a menționat, printre altele, protecția consumatorilor împotriva deconectărilor, scheme sociale de leasing și luarea în calcul a echității sociale a costurilor prin fiscalitate.

Comisia a enumerat măsurile pe care statele membre le pot activa deja în cadrul legislativ actual, inclusiv sprijin de venit, vouchere energetice, inclusiv pentru înlocuirea centralelor, tarife sociale, reduceri ale accizelor la electricitate, reduceri de TVA pentru pompe de căldură, panouri fotovoltaice și baterii de mică dimensiune și stimulente fiscale pentru vehicule electrice. Executivul subliniază și că normele UE permit statelor membre să introducă o interdicție temporară sau chiar totală a deconectării gospodăriilor de la rețelele energetice în caz de neplată, pentru a proteja consumatorii vulnerabili.

Pentru sectoarele cele mai expuse, Comisia pregătește un cadru temporar de ajutor de stat. Ribera a spus că acesta este în curs de finalizare și că va păstra posibilitatea unor măsuri țintite și temporare pentru cei mai afectați de criză. Factsheet-ul precizează că acest cadru temporar de ajutor de stat va susține investiții strategice în infrastructură energetică și tehnologii curate. În paralel, Q&A-ul spune că executivul va crește sprijinul financiar pentru tranziția energetică a industriei prin Industrial Decarbonisation Bank, mobilizând 100 de miliarde de euro, inclusiv un Investment Booster alimentat cu 400 de milioane de certificate ETS, pentru a accelera investițiile în decarbonizarea industriilor energointensive.

A doua componentă majoră a pachetului este electrificarea. Ribera a spus că executivul lucrează la măsuri care să reducă raportul dintre prețul electricității și cel al combustibililor fosili, iar Jørgensen a afirmat că momentul cere scoaterea combustibililor fosili din producția de electricitate și electrificarea industriei, transportului, sistemelor de încălzire și clădirilor din Europa. Factsheet-ul și Q&A-ul confirmă că, până în vară, Comisia va prezenta un Plan de acțiune privind electrificarea și va propune o țintă de electrificare, alături de inițiative pentru creșterea utilizării energiei geotermale, biometanului și hidrogenului.

Comisia își întărește argumentul și prin câteva cifre suplimentare. Factsheet-ul spune că regenerabilele și nuclearul reprezintă deja peste 70% din producția de electricitate a Uniunii, iar înlocuirea centralelor pe gaz și petrol cu pompe de căldură ar reduce în medie cu circa 25% consumul final de energie și facturile din clădiri. În același document, executivul susține că îmbunătățirea izolației, electrificarea încălzirii și răcirii și înlocuirea electrocasnicelor ineficiente pot produce economii imediate și de durată, sprijinind în același timp industria europeană de tehnologii curate și crearea de locuri de muncă.

Pachetul include și o componentă dedicată infrastructurii. Factsheet-ul spune că statele membre trebuie să investească în utilizarea eficientă și flexibilă a rețelelor, ceea ce ar putea reduce semnificativ costurile printr-un acces mai bun la electricitate ieftină. Comisia cere aplicarea integrală a legislației energetice existente, accelerarea negocierilor privind pachetul european pentru rețele înainte de vara lui 2026 și adoptarea unei propuneri legislative privind taxele de rețea și fiscalitatea, astfel încât electricitatea să fie impozitată mai puțin decât combustibilii fosili.

În plan financiar, Comisia spune că fondurile publice existente trebuie folosite mai rapid și mai eficient. Q&A-ul arată că Uniunea are deja la dispoziție 219 miliarde de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență, iar statele membre pot utiliza și fondurile de coeziune și Fondul social pentru climă pentru proiecte de decarbonizare, eficiență energetică și sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. Comisia spune însă că banii publici nu vor fi suficienți și că de aceea va organiza un Clean Energy Investment Summit, reunind investitori instituționali, industrie, dezvoltatori de proiecte și finanțatori publici pentru a mobiliza capital privat pentru soluții cu impact rapid, cum ar fi bateriile, infrastructura de încărcare și electrificarea.

Într-un mesaj politic mai larg, Comisia mută explicit tranziția energetică din registrul exclusiv climatic în cel al securității și competitivității. Ribera a spus că investițiile în tranziția energetică sunt cea mai bună decizie pe care europenii o pot lua nu doar din motive climatice, de mediu sau sociale, ci și din motive de securitate, competitivitate și prosperitate durabilă. Jørgensen a rezumat aceeași idee spunând că energia curată înseamnă securitate, accesibilitate și independență.

Contextul politic al comunicării este și el explicit. Reprezentanța Comisiei în România arată că AccelerateEU răspunde solicitării formulate de liderii UE la Consiliul European din 19 martie de a veni cu măsuri temporare și țintite pentru a răspunde scumpirii bruște a combustibililor fosili importați, provocată de criza din Orientul Mijlociu. Potrivit aceleiași surse, măsurile urmau să fie discutate de liderii europeni la Consiliul European informal din Cipru din 23 și 24 aprilie.