Eurojust a sprijinit în 2025 aproape 14.000 de investigații penale transfrontaliere, contribuind la arestarea sau predarea a peste 4.400 de suspecți și la înghețarea unor active criminale de aproape 1,2 miliarde de euro.

Pe scurt

1. Eurojust a gestionat 13.946 de cazuri în 2025, dintre care 5.582 au fost nou înregistrate.

2. Agenția a sprijinit 412 echipe comune de anchetă și 656 de reuniuni de coordonare.

3. Operațiunile susținute de Eurojust au contribuit la confiscarea unor droguri evaluate la 31,4 miliarde de euro.

4. Frauda, traficul de droguri și spălarea banilor au fost cele mai frecvente categorii de infracțiuni.

5. Evaluarea Comisiei Europene confirmă rolul Eurojust, dar indică nevoia de îmbunătățiri în guvernanță, eficiență și procesul decizional.

Eurojust a înregistrat în 2025 un nivel ridicat al activității operaționale, pe fondul creșterii criminalității transfrontaliere și al complexității tot mai mari a anchetelor penale care implică mai multe jurisdicții. Agenția UE pentru cooperare judiciară penală a sprijinit 13.946 de cazuri, dintre care 5.582 au fost deschise în cursul anului, iar peste 8.300 au provenit din anii anteriori.

Rezultatele operaționale includ contribuția la arestarea sau predarea a peste 4.443 de suspecți, înghețarea sau sechestrarea unor active criminale de aproape 1,2 miliarde de euro și confiscarea unor droguri evaluate la 31,4 miliarde de euro. Cazurile aflate în lucru în 2025 au vizat 84.647 de suspecți, 2.702 cazuri care implicau grupări de criminalitate organizată, prejudicii de 32,2 miliarde de euro și 3,1 milioane de victime.

Eurojust a facilitat 1.609 acorduri privind jurisdicția cea mai potrivită pentru urmărirea penală a suspecților și a sprijinit audierea a 6.325 de martori, dintre care 367 prin videoconferință. Agenția a gestionat, de asemenea, 1.833 de răspunsuri rapide la cereri de cooperare judiciară.

Activitatea Eurojust s-a bazat pe folosirea instrumentelor de cooperare judiciară europeană. În 2025, agenția a sprijinit 6.712 cazuri care implicau ordine europene de anchetă, 4.146 de cazuri de asistență judiciară reciprocă și 1.038 de cazuri legate de mandate europene de arestare. Eurojust a sprijinit și 412 echipe comune de anchetă, aproape jumătate dintre acestea beneficiind și de finanțare din partea agenției.

Președintele Eurojust, Michael Schmid, a declarat că rezultatele din 2025 reflectă atât amploarea amenințărilor penale transfrontaliere, cât și capacitatea autorităților judiciare de a coopera.

„Rezultatele din 2025 arată atât amploarea amenințărilor penale transfrontaliere de astăzi, cât și forța răspunsului nostru colectiv. Eurojust și-a extins semnificativ raza operațională în ultimii ani, sprijinind aproape 14.000 de cazuri, coordonând mai multe anchete comune și contribuind la protejarea unui număr tot mai mare de victime. În același timp, ne îmbunătățim continuu modul de lucru, adaptându-ne la un peisaj juridic în evoluție și consolidând parteneriatele în interiorul și în afara Uniunii Europene. Acest progres confirmă rolul esențial al Eurojust în furnizarea unei cooperări judiciare eficiente și în asigurarea faptului că justiția ține pasul cu criminalitatea tot mai globalizată”, a declarat Michael Schmid.

Criminalitatea economică a reprezentat cea mai mare parte a activității Eurojust. Agenția a gestionat aproape 6.500 de cazuri în acest domeniu, cu aproximativ 9% mai multe decât în anul precedent și cu aproximativ 70% mai multe decât în 2020. Frauda a rămas cea mai frecventă categorie de infracțiuni, cu peste 4.800 de cazuri, urmată de traficul de droguri și spălarea banilor.

În zona fraudei, Eurojust a gestionat 4.803 cazuri, dintre care 1.894 au fost noi și 2.909 au fost continuate din anii anteriori. Italia, urmată de Grecia, a inițiat cele mai multe cazuri de fraudă la agenție, iar Germania și Spania au fost cele mai frecvent solicitate state membre pentru asistență.

Spălarea banilor a fost a doua cea mai mare categorie de infracțiuni abordată de Eurojust în 2025, cu 2.395 de cazuri, dintre care 808 nou deschise. Agenția a sprijinit 94 de echipe comune de anchetă și 160 de reuniuni de coordonare în acest domeniu. Italia și Franța au inițiat cele mai multe cazuri de spălare a banilor, iar Germania și Spania au fost cele mai solicitate state membre pentru asistență.

Traficul de droguri a rămas una dintre principalele amenințări la adresa securității europene. Eurojust a gestionat 2.200 de cazuri, dintre care 766 nou deschise, și a sprijinit 103 echipe comune de anchetă. Raportul menționează creșterea disponibilității drogurilor ilegale, în special a cocainei provenite din America de Sud, nivelurile mai ridicate de violență, exploatarea minorilor, folosirea comunicațiilor criptate și dezvoltarea cazurilor legate de droguri sintetice.

În domeniul criminalității cibernetice, Eurojust a gestionat 761 de cazuri, cu 11% mai multe decât în 2024. Agenția a sprijinit 39 de echipe comune de anchetă și 102 reuniuni de coordonare. Raportul arată că utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale, a criptomonedelor și a platformelor de comunicare criptată alimentează infracțiuni precum fraudele online de investiții, exploatarea sexuală online a copiilor și spălarea veniturilor provenite din infracțiuni prin active digitale.

Traficul de persoane a reprezentat o altă zonă importantă de activitate. Eurojust a asistat autoritățile judiciare naționale în aproape 350 de cazuri și a sprijinit 53 de reuniuni de coordonare. România a deschis cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane la Eurojust în 2025, urmată de Italia și Ungaria. România, Germania, Spania și Franța au fost statele membre cel mai frecvent solicitate să ofere sprijin în cazuri transfrontaliere de trafic de persoane.

Raportul prezintă și un caz privind exploatarea a peste 30 de femei române în Italia, în care o grupare infracțională ar fi obținut peste 1,7 milioane de euro prin exploatare sexuală. Acțiunea comună din Italia și România a dus la reținerea a 19 suspecți și la plasarea sub control judiciar a două persoane. Eurojust a sprijinit ancheta prin constituirea unei echipe comune de anchetă, organizarea mai multor reuniuni de coordonare și facilitarea concentrării procedurilor în România, considerată cel mai bine plasată pentru urmărirea penală.

România apare și în zona cazurilor de corupție. Raportul arată că Franța și România au inițiat cele mai multe cazuri de corupție la Eurojust în 2025. În total, agenția a sprijinit 304 cazuri de corupție, dintre care 82 au fost noi, precum și 17 echipe comune de anchetă și 27 de reuniuni de coordonare.

În ceea ce privește criminalitatea de mediu, Eurojust a gestionat 68 de cazuri, cu 17% mai multe decât în anul precedent. Italia, urmată de România și Slovenia, a inițiat cele mai multe cazuri de criminalitate de mediu la Eurojust. Raportul indică o creștere a cazurilor privind transportul ilegal de deșeuri în interiorul UE, inclusiv deșeuri periculoase.

România figurează și în datele generale privind activitatea birourilor naționale. Biroul național al României la Eurojust a inițiat 217 cazuri noi în 2025 și a avut 255 de cazuri în curs din anii anteriori. România a participat la 276 de cazuri noi inițiate de alte birouri naționale și la 371 de cazuri în curs inițiate de alte birouri. Autoritățile române au participat la 130 de reuniuni de coordonare, 76 de echipe comune de anchetă și o zi de acțiune.

Raportul anual consemnează și extinderea cooperării Eurojust cu state din afara Uniunii Europene. În 2025, agenția a încheiat noi aranjamente de lucru cu Egipt, Republica Dominicană, Paraguay, Coreea de Sud și Uruguay și a salutat semnarea acordului internațional dintre UE și Liban privind cooperarea cu Eurojust. Agenția are puncte de contact în 82 de țări și trei organizații regionale, iar procurori de legătură din 12 țări sunt detașați la sediul Eurojust.

Potrivit raportului, Elveția a fost țara terță cu cea mai mare participare în cazurile noi Eurojust din 2025, cu 275 de cazuri, urmată de Regatul Unit, Albania și Ucraina. Republica Moldova apare cu 25 de participări în cazuri noi, iar procurorul de legătură al Republicii Moldova la Eurojust a inițiat cinci cazuri noi și a participat la 21 de reuniuni de coordonare și 24 de echipe comune de anchetă.

Eurojust a cooperat și cu agențiile și organismele UE. Europol a participat în 2025 la 130 de reuniuni de coordonare, 51 de echipe comune de anchetă și patru centre de coordonare. Parchetul European a participat la două echipe comune de anchetă și două reuniuni de coordonare, iar Oficiul European de Luptă Antifraudă a participat la două echipe comune de anchetă și șase reuniuni de coordonare. Eurojust a început, de asemenea, negocieri formale pentru un aranjament de lucru cu Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului.

În 2025, Comisia Europeană a publicat prima evaluare a Regulamentului Eurojust, care a analizat aplicarea acestuia între decembrie 2019 și mai 2024. Evaluarea a recunoscut Eurojust ca actor indispensabil în domeniul cooperării judiciare împotriva criminalității transfrontaliere grave și a concluzionat că agenția este foarte eficientă în sprijinirea și consolidarea coordonării dintre autoritățile naționale de anchetă și urmărire penală.

Evaluarea a identificat și zone în care sunt necesare îmbunătățiri, în special în guvernanță, practicile interne de lucru și procesele decizionale. Raportul menționează că Eurojust a adoptat un plan intern de acțiune pentru a răspunde punctelor critice, inclusiv prin măsuri de eficientizare a procesului decizional și prin identificarea unor indicatori pentru cazurile complexe care necesită sprijinul agenției.

Comisia Europeană pregătește o evaluare de impact pentru explorarea modalităților de consolidare a mandatului Eurojust, astfel încât agenția să poată răspunde mai eficient dimensiunii internaționale a criminalității organizate și amenințărilor hibride. Eurojust lucrează, în paralel, la o viziune strategică pentru 2035, a cărei adoptare finală este așteptată în mai 2026.

Eurojust este Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală. Instituția sprijină procurorii și judecătorii din statele membre în investigații transfrontaliere, prin reuniuni de coordonare, echipe comune de anchetă, centre de coordonare pentru zile de acțiune, expertiză juridică, sprijin logistic și finanțare. Agenția are sediul la Haga și funcționează ca punct de legătură între autoritățile judiciare naționale, agențiile UE și partenerii internaționali în cazuri de criminalitate gravă transfrontalieră.