Parlamentul European cere măsuri mai ferme împotriva hărțuirii cibernetice în UE, după ce eurodeputații au adoptat o rezoluție care solicită sancțiuni eficiente, raportare mai ușoară pentru victime, aplicarea strictă a Digital Services Act și evaluarea recunoașterii hărțuirii cibernetice ca infracțiune cu dimensiune transfrontalieră.

Pe scurt

1. Unul din șase adolescenți raportează că este victimă a hărțuirii cibernetice, iar unul din opt recunoaște că i-a hărțuit pe alții.

2. Parlamentul European cere sancțiuni eficace și disuasive pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică și raportare mai ușoară pentru victime.

3. Eurodeputații cer Comisiei să evalueze o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice și posibila recunoaștere a acesteia ca infracțiune la nivelul UE.

4. Raportul cere responsabilitate mai mare pentru platformele online și aplicarea strictă a Digital Services Act, în special a articolului 28 privind protecția minorilor.

5. Parlamentul cere sprijin mai puternic pentru victime, inclusiv finanțare pentru organizațiile de sprijin și integrarea hărțuirii cibernetice în strategiile naționale de sănătate mintală.

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care cere măsuri mai ferme împotriva hărțuirii cibernetice în Uniunea Europeană, avertizând că instrumentele actuale de la nivel european și național sunt insuficiente pentru a răspunde creșterii abuzului online. Textul cere aplicarea strictă a legislației UE existente, o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice și o responsabilitate sporită a platformelor pentru protecția victimelor.

Eurodeputații invocă date potrivit cărora unul din șase adolescenți raportează că este victimă a hărțuirii cibernetice, iar unul din opt recunoaște că a hărțuit alte persoane. Parlamentul consideră că amploarea fenomenului impune eliminarea lacunelor juridice la nivelul UE și recunoașterea deplină a gravității problemei.

Rezoluția solicită sancțiuni eficace și disuasive pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică și mecanisme mai simple de raportare a incidentelor pentru victime. Parlamentul cere ca protecția persoanelor afectate să fie tratată împreună cu prevenția, educația, sprijinul psihologic și responsabilitatea platformelor digitale.

Eurodeputații se declară îngrijorați de creșterea hărțuirii cibernetice și a abuzurilor online bazate pe imagini sau videoclipuri. Ei cer Comisiei Europene să evalueze dacă este necesară o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice la nivelul UE și dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracțiune cu dimensiune transfrontalieră în Uniune.

Parlamentul indică și o altă posibilă cale legislativă, adăugarea infracțiunilor motivate de ură pe lista infracțiunilor incriminate de UE. Eurodeputații consideră că o asemenea opțiune ar putea acoperi cazurile cele mai grave de abuz online și hărțuire cibernetică.

Rezoluția exprimă dezamăgirea Parlamentului față de lipsa unui cadru juridic pentru detectarea materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Eurodeputații cer Comisiei să acționeze rapid pentru a se asigura că platformele digitale adoptă mecanisme voluntare de raportare și subliniază că platformele au obligația de a asigura un spațiu digital sigur pentru copii.

Parlamentul insistă asupra necesității de a trage la răspundere platformele online pentru prevenirea și combaterea hărțuirii cibernetice. Eurodeputații avertizează că anumite modele de afaceri pot stimula răspândirea conținutului care incită la ură, afectând în special minorii, femeile și comunitatea LGBTIQ+.

Textul critică sistemele de recomandare hiperpersonalizate care pot aduce în prim-plan discursurile de incitare la ură și pot împinge în plan secund conținuturile mai puțin controversate. Parlamentul leagă astfel hărțuirea cibernetică nu doar de comportamentul individual al utilizatorilor, ci și de arhitectura platformelor și de modul în care acestea distribuie conținutul.

Eurodeputații cer aplicarea mai strictă a articolului 28 din Digital Services Act, care vizează protecția minorilor. Parlamentul îndeamnă Comisia să finalizeze cazurile pendinte și se opune oricăror încercări de a redeschide discuția asupra prevederilor regulamentului.

Rezoluția ridică și problema utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale în scopuri abuzive. Eurodeputații menționează generarea de deepfake-uri și de conținut intim fără consimțământ și cer furnizorilor să respecte obligațiile de etichetare prevăzute în AI Act.

Parlamentul reiterează necesitatea interzicerii așa-numitelor „aplicații de nudificare”, aflate în prezent în curs de negociere. Aceste instrumente sunt asociate cu riscul producerii și distribuirii de conținut intim falsificat sau creat fără consimțământ, inclusiv împotriva minorilor și femeilor.

Textul cere consolidarea protecției și sprijinului pentru victimele hărțuirii cibernetice. Eurodeputații solicită majorarea fondurilor pentru organizațiile care sprijină victimele și integrarea hărțuirii cibernetice și a măsurilor de răspuns în strategiile naționale de sănătate mintală.

Parlamentul cere statelor membre să acorde prioritate prevenirii, educației și sensibilizării. Aceste măsuri ar trebui orientate către copii, părinți și educatori, pentru ca riscurile hărțuirii cibernetice să fie identificate mai devreme, iar victimele să poată primi sprijin mai rapid.

Eurodeputații solicită și punerea rapidă în aplicare a Directivei UE privind drepturile victimelor. Rezoluția plasează hărțuirea cibernetică în zona mai largă a protecției victimelor, accesului la sprijin, raportării sigure și reacției instituționale coordonate.

Parlamentul European arată că hărțuirea cibernetică a devenit o amenințare semnificativă la adresa siguranței și bunăstării online a minorilor și tinerilor, cu efecte grave și de durată asupra victimelor. Rezoluția vine după ce Comisia Europeană a prezentat, în februarie 2026, un plan de acțiune specific împotriva hărțuirii cibernetice.

Potrivit comunicatului Parlamentului, 92% dintre cetățenii UE doresc ca autoritățile să ia măsuri pe această temă. Eurodeputații consideră că această cerere publică de acțiune trebuie însoțită de instrumente juridice mai clare, aplicare mai fermă a legislației digitale și sprijin mai consistent pentru victime.

Unele state membre au început să introducă prevederi specifice pentru combaterea hărțuirii cibernetice, precum „legea Coco” din Irlanda. Parlamentul avertizează însă că fragmentarea juridică persistă în UE, ceea ce poate limita protecția victimelor în cazurile cu dimensiune transfrontalieră.