Două treimi dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, dar sprijinul pentru rămânerea României în UE a scăzut față de 2016, potrivit unui sondaj IRES realizat în aprilie 2026.

Pe scurt

1. 67% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, în timp ce 31% au o opinie nefavorabilă.

2. 66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum, față de 80% în 2016.

3. 47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, în scădere față de 62% în 2016.

4. Principalele avantaje percepute ale apartenenței sunt libertatea de circulație, fondurile europene și posibilitatea de a munci sau studia în străinătate.

5. Principalele dezavantaje indicate sunt prețurile ridicate, emigrarea tinerilor și regulile percepute ca impuse de Bruxelles.

Un sondaj național realizat de IRES în aprilie 2026 arată că 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, dar sprijinul pentru apartenența României la UE este mai redus decât în urmă cu zece ani.

Potrivit sondajului, 30% dintre respondenți au o opinie foarte favorabilă despre Uniunea Europeană, iar 37% au o opinie mai degrabă favorabilă. În același timp, 14% au o opinie mai degrabă nefavorabilă, iar 17% una foarte nefavorabilă.

În cazul unui referendum privind ieșirea României din Uniunea Europeană, 66% dintre respondenți spun că ar vota pentru rămânerea în UE. 17% ar vota pentru ieșire, 16% nu ar vota, iar 1% nu știu sau nu răspund.

Comparativ cu 2016, proporția celor care ar vota pentru rămânerea României în UE a scăzut de la 80% la 66%. Ponderea celor care ar vota pentru ieșire a crescut ușor, de la 15% în 2016 la 17% în 2026.

Sondajul indică și o schimbare în evaluarea beneficiilor aderării. 47% dintre respondenți consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, 25% spun că a avut mai mult de pierdut, iar 29% aleg varianta „niciuna/ambele în mod egal”.

În 2016, 62% spuneau că România a avut mai mult de câștigat din aderare, 29% considerau că a avut mai mult de pierdut, 5% spuneau că nu a pierdut și nu a câștigat, iar 3% nu știau sau nu răspundeau.

Principalele avantaje ale apartenenței României la UE sunt, potrivit respondenților, libertatea de circulație, menționată de 70%, accesul la fonduri europene, indicat de 48%, și posibilitatea de a munci sau studia în străinătate, menționată de 44%.

Alte avantaje indicate sunt piața comună și comerțul, cu 19%, protejarea drepturilor cetățenilor, cu 17%, și nivelul de trai ridicat, cu 15%.

La capitolul dezavantaje, 57% dintre respondenți menționează prețurile ridicate, 40% emigrarea tinerilor, iar 38% regulile impuse de Bruxelles. Pierderea suveranității naționale este indicată de 25%, iar dominanța economică a altor țări de 20%.

Sondajul arată că 44% dintre respondenți sunt de acord, total sau parțial, cu opiniile partidelor din România care critică frecvent Uniunea Europeană și promovează ceea ce numesc o abordare „suveranistă”. 54% se declară în dezacord parțial sau total cu aceste opinii.

Întrebați cum apreciază criticile aduse UE de partidele „suveraniste”, 9% spun că acestea sunt total justificate, 46% le consideră parțial justificate, iar 43% le consideră nejustificate.

Nivelul de informare declarat despre Uniunea Europeană și politicile sale este mai ridicat decât în 2016. În 2026, 55% dintre respondenți spun că sunt foarte bine sau bine informați, comparativ cu 40% în 2016. În același timp, 45% se consideră slab sau foarte slab informați.

Principala sursă de informare despre Uniunea Europeană rămâne televiziunea, menționată de 69% dintre respondenți. Rețelele sociale sunt indicate de 36%, presa online de 34%, familia și prietenii de 23%, site-urile oficiale ale UE de 19%, iar radioul de 16%.

Interesul pentru subiecte europene este împărțit. 47% dintre respondenți spun că sunt foarte interesați sau interesați de teme legate de Uniunea Europeană, în timp ce 51% se declară puțin interesați sau deloc interesați. În 2016, ponderea celor interesați era de 45%, iar a celor puțin sau deloc interesați de 54%.

Temele europene considerate cele mai importante pentru România sunt prețurile și economia, menționate de 51% dintre respondenți, statul de drept și corupția, cu 42%, agricultura și mediul rural, cu 39%, drepturile cetățenilor, cu 32%, migrația și granițele, cu 28%, și politica externă și apărarea, cu 23%.

Schimbările climatice sunt indicate ca subiect european important pentru România de 9% dintre respondenți.

Experiența directă a călătoriilor în UE rămâne importantă în percepția asupra Uniunii. 70% dintre respondenți spun că au călătorit într-o țară a Uniunii Europene în ultimii 30 de ani. Dintre aceștia, 89% descriu experiența ca fiind foarte pozitivă sau mai degrabă pozitivă, iar 9% ca fiind mai degrabă negativă sau foarte negativă.

Sondajul include și percepții legate de securitatea europeană. 55% dintre respondenți consideră că securitatea Europei este amenințată în mare măsură sau într-o oarecare măsură, iar 43% spun că este amenințată în mică măsură sau deloc.

Dintre respondenții care consideră că securitatea UE este amenințată, principalele amenințări indicate sunt războiul din Ucraina, cu 60%, Rusia, cu 48%, migrația necontrolată, cu 37%, instabilitatea economică, cu 31%, și terorismul, cu 21%.

În privința bugetelor de apărare ale Uniunii Europene, 39% dintre respondenți le consideră adecvate, 33% prea scăzute, iar 22% prea ridicate.

Încrederea în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar este împărțită aproape egal. 51% au foarte multă sau destul de multă încredere, iar 48% au puțină încredere sau deloc.

Întrebați despre viitorul Uniunii Europene, 23% dintre respondenți cred că UE va fi mai unită și mai puternică, 44% cred că va rămâne aproximativ la fel, iar 32% cred că se va dezintegra treptat.

Sondajul IRES „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” a fost realizat în perioada 20-24 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.205 respondenți adulți, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România.

Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populației în funcție de sex, vârstă, educație, mediu de rezidență și regiuni istorice, potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică.

Metoda utilizată a fost CATI, interviuri telefonice asistate de calculator. Eroarea maximă tolerată este de ±2,88%.

Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES și este autofinanțat. Din cauza rotunjirilor automate, totalurile procentuale pot să nu însumeze exact 100%.

Structura eșantionului include 48% bărbați și 52% femei, 52% respondenți din mediul urban și 48% din mediul rural. Pe grupe de vârstă, 24% au între 18 și 35 de ani, 27% între 36 și 50 de ani, 25% între 51 și 65 de ani și 23% peste 65 de ani.