- Un nou raport EPICENTER lansat la Bruxelles propune un buget european mai restrâns, de aproximativ 1% din Venitul Național Brut al UE, față de planul Comisiei Europene de aproape 1.800 miliarde euro.
- Raportul analizează noile mecanisme de finanțare europene din domenii precum mediu, fiscalitate sau extinderea datoriei comune a Uniunii Europene.
- Think tank-ul atrage atenția asupra costurilor administrative și obligațiilor de pensii ale instituțiilor europene, insuficient reflectate în dezbaterea publică.
București, 12 mai 2026 – EPICENTER – Centrul European pentru Informare și Analiză a Politicilor Publice a publicat la Bruxelles raportul „Alternative EU Budget”, o analiză amplă a propunerii Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) 2028–2034. Documentul prezintă o alternativă la bugetul european de aproximativ 1.760 miliarde de euro propus de Comisie și susține menținerea cheltuielilor UE la circa 1% din Venitul Național Brut (GNI), echivalentul a aproximativ 1.540 miliarde de euro pe șapte ani.
Potrivit raportului, propunerea Comisiei implică o creștere de aproximativ 32% față de bugetul actual, în timp ce Parlamentul European susține o extindere chiar spre 2.000 miliarde de euro. Raportul IES-Europe / EPICENTER evidențiază că această expansiune nu este însoțită de o justificare suficient de clară privind necesitatea unor cheltuieli de asemenea amploare la nivel european.
„Comisia Europeană le cere contribuabililor europeni să plătească, în termeni reali, cu 32% mai mult decât în prezent – nu pentru a finanța priorități noi, ci pentru un buget care nu a fost niciodată supus unei evaluări riguroase de eficiență. Un buget european de 1% din Venitul Național Brut nu înseamnă austeritate, ci disciplină fiscală. Analiza noastră arată că Uniunea Europeană poate îndeplini toate obligațiile din tratate, poate sprijini Ucraina, finanța cercetarea și menține politica de coeziune cu aproximativ 32 de miliarde de euro mai puțin pe an decât propune Comisia Europeană”, declară Dr. Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice (IES-Europe) și editor al raportului.
Pornind de la ideea că Uniunea Europeană a fost creată prin Tratatul de la Roma ca un proiect de integrare economică și piață unică, nu ca o uniune fiscală redistributivă, raportul propune un „test de legitimitate” pentru cheltuielile europene: acestea sunt justificate doar dacă sunt necesare pentru funcționarea pieței unice și pentru libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor.
Raportul arată că mai multe instrumente noi propuse de Comisie depășesc acest mandat. Un exemplu este mecanismul NRPP (National and Regional Partnership Plans), prin care 14 fonduri europene – inclusiv coeziune, agricultură și programe sociale – sunt consolidate într-un cadru unic de aproximativ 865 miliarde de euro. Potrivit raportului IES-Europe / EPICENTER, această structură crește centralizarea deciziei la nivelul Comisiei Europene și extinde aria de intervenție a UE în domenii care aparțin în principal statelor membre.
Analiza include și evaluarea noilor surse de venit propuse pentru bugetul UE, precum veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul CBAM (taxa pe carbon la importuri), contribuții suplimentare din partea marilor companii europene (CORE), taxa pe deșeuri electronice (e-waste) sau noua resursă bazată pe accizele la tutun (TEDOR – Tobacco Excise Duty Own Resource).
Un capitol important este dedicat taxei pe deșeuri electronice (e-waste). Comisia propune o contribuție de 2 euro pe kilogram de echipamente necolectate, cu venituri estimate de până la 15 miliarde de euro anual. Raportul IES-Europe / EPICENTER arată că mecanismul creează o contradicție structurală: dacă rata de colectare crește și politica de mediu are succes, baza de taxare scade automat, ceea ce înseamnă că veniturile depind de menținerea unor rezultate suboptime în colectare. În plus, sistemul este construit pe date statistice și capacități administrative neuniforme între statele membre, ceea ce ridică probleme de comparabilitate și acuratețe a bazei de calcul. Statele cu infrastructură mai slabă de reciclare, inclusiv multe din Europa Centrală și de Est, ar suporta o povară disproporționată.
De asemenea, raportul abordează și propunerea privind noua resursă bazată pe accizele la tutun (TEDOR), prin care 15% din veniturile provenite din accizele minime armonizate la tutun ar fi direcționate către bugetul UE. Analiza arată că această abordare transformă un instrument de armonizare fiscală – conceput inițial pentru reducerea distorsiunilor pe piața unică – într-un mecanism de colectare permanentă de venituri la nivelul UE, schimbând logica sa de coordonare între state într-una de centralizare fiscală. Raportul evidențiază că acest mecanism poate crea stimulente instituționale distorsionate, deoarece creșterea veniturilor europene devine dependentă indirect de menținerea unor niveluri ridicate ale accizelor minime, nu strict de obiective de sănătate publică sau reducerea consumului. În plus, impactul este inegal: statele cu venituri mai mici și consum mai ridicat – inclusiv România și alte state din Europa Centrală și de Est – ar fi afectate disproporționat.
Raportul atrage atenția și asupra costurilor administrative ale Uniunii Europene, în special asupra obligațiilor viitoare privind pensiile funcționarilor europeni, considerate insuficient discutate în dezbaterea publică. Documentul subliniază că instituțiile UE nu au dezvoltat mecanisme solide de capitalizare pentru aceste obligații, spre deosebire de alte organizații internaționale sau de instituții precum Banca Centrală Europeană. Recomandarea este ca eventualele venituri suplimentare ale UE să fie direcționate prioritar către acoperirea acestor angajamente, înaintea extinderii altor programe de cheltuieli.
Autorii avertizează și asupra tendinței de transformare a datoriei comune într-un instrument permanent, în contextul programului NextGenerationEU (NGEU), finanțat prin împrumuturi comune de aproximativ 750–800 miliarde de euro. Costurile anuale necesare pentru plata dobânzilor și rambursarea acestei datorii sunt estimate la circa 20 miliarde de euro pe an în anii următori, ceea ce ar putea modifica structural arhitectura fiscală a Uniunii.
În contrapondere, raportul propune o abordare bazată pe disciplină fiscală, simplificare și neutralitate: orice creștere a veniturilor europene ar trebui compensată prin reduceri echivalente ale contribuțiilor naționale, pentru a evita creșterea poverii fiscale totale asupra cetățenilor și companiilor.
Sunt prezentate și alternative economice la extinderea bugetului UE. În domeniul competitivității, specialiștii IES-Europe / EPICENTER arată că reducerea reglementărilor, consolidarea pieței unice pentru servicii și energie și mobilizarea capitalului privat sunt mai eficiente decât extinderea granturilor și subvențiilor europene. Raportul evidențiază, de asemenea, diferențele dintre piețele de capital și sistemele de pensii din Europa și SUA, unde activele capitalizate susțin investiții semnificative în inovare, tehnologie și apărare.
Concluzia principală este că Uniunea Europeană își extinde treptat rolul fiscal, administrativ și politic fără o definire clară a limitelor sale. Raportul IES-Europe / EPICENTER susține că un buget mai restrâns, concentrat pe funcțiile strict transfrontaliere – piața unică, infrastructura strategică, securitatea frontierelor și cercetarea – ar fi mai eficient, mai transparent și mai compatibil cu principiul subsidiarității.
„Un buget european de 1% din Venitul Național Brut nu înseamnă austeritate, ci disciplină fiscală și claritate instituțională. Europa are nevoie mai puțin de extinderea capacității fiscale centrale și mai mult de competitivitate, investiții private și reducerea barierelor economice”, concluzionează Dr. Christian Năsulea.
Despre EPICENTER
EPICENTER (European Policy Information Center) este o rețea europeană de think tank-uri independente specializate în analiza politicilor publice din perspectiva economiei de piață. Rețeaua promovează politici bazate pe competitivitate, libertate economică și principiul subsidiarității, susținând ideea că deciziile publice trebuie luate la nivelul cel mai apropiat de cetățeni și evaluate în funcție de eficiența economică, transparență și impactul asupra pieței unice europene.
Despre Institutul European pentru Studii Economice (IES-Europe)
Institutul European pentru Studii Economice (IES) este un think-tank independent dedicat analizei politicilor economice europene. Prin cercetările sale, IES contribuie la dezbaterea publică și sprijină factorii de decizie în adoptarea unor strategii economice eficiente, bazate pe libera concurență, inovare și dezvoltare durabilă.
IES-Europe este partenerul EPICENTER pentru România
Studiul integral poate fi accesat la:
Pentru detalii suplimentare și interviuri, vă rugăm să contactați:
Christian Năsulea
0730801000
christian@nasulea.ro
