Comisia Europeană a salutat Declarația de la Chișinău privind migrația, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, afirmând că documentul susține o abordare care caută un echilibru între interesul public general, securitatea frontierelor, gestionarea migrației și protecția drepturilor fundamentale ale persoanei.

Pe scurt

1. Comisia Europeană a salutat declarația politică privind migrația adoptată de Consiliul Europei la Chișinău.

2. Documentul abordează intrările ilegale, instrumentalizarea migrației și returnarea resortisanților țărilor terțe aflați ilegal.

3. Declarația reafirmă rolul Convenției europene a drepturilor omului și ideea că aceasta trebuie interpretată ca instrument viu, în lumina realităților actuale.

4. Comisia spune că abordarea este aliniată cu Pactul UE privind migrația și azilul și cu eforturile sale privind noi modalități de gestionare a migrației.

5. Documentul a fost adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei sub președinția Republicii Moldova.

Comisia Europeană a salutat declarația politică privind migrația adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la conferința ministerială de la Chișinău. Documentul pune accent pe Convenția europeană a drepturilor omului și pe valorile care stau la baza Consiliului Europei, valori pe care Comisia le descrie ca fiind împărtășite și de Uniunea Europeană.

Declarația abordează mai multe teme legate de gestionarea migrației, inclusiv intrările ilegale, instrumentalizarea migrației și returnarea resortisanților țărilor terțe aflați ilegal. Potrivit Comisiei, obiectivul este promovarea unui echilibru corect între interesul public general și protecția drepturilor fundamentale ale persoanei.

Documentul reafirmă că Convenția europeană a drepturilor omului este un instrument viu, care trebuie interpretat în lumina realităților actuale pentru a rămâne aplicabilă noilor provocări. Comisia spune că această abordare este în linie cu propriile eforturi privind noi modalități de gestionare a migrației.

Executivul european leagă declarația de Pactul privind migrația și azilul. Comisia afirmă că protejarea securității societăților și frontierelor, împreună cu respectarea valorilor europene, se află în centrul politicilor UE în domeniul migrației, reflectate în cadrul comun stabilit prin Pact.

În declarația de la Chișinău, Comitetul de Miniștri reafirmă obligația statelor părți la Convenție de a garanta tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile prevăzute de Convenție. Documentul reafirmă și sprijinul statelor pentru independența Curții Europene a Drepturilor Omului și pentru integritatea sistemului Convenției.

Declarația subliniază principiul subsidiarității și marja de apreciere a autorităților naționale. Statele au responsabilitatea principală de a proteja drepturile la nivel național, iar autoritățile naționale sunt, în principiu, mai bine plasate să evalueze nevoile și condițiile locale, sub controlul Curții de la Strasbourg.

Documentul precizează că pot exista soluții diferite, dar legitime, pentru aplicarea anumitor prevederi ale Convenției, în funcție de context. Dacă o analiză de echilibru a fost realizată la nivel național potrivit criteriilor stabilite în jurisprudența Curții, Curtea a indicat în general că nu își va substitui propria evaluare celei a instanțelor interne decât dacă există motive serioase.

Declarația insistă asupra dreptului la un remediu efectiv. Statele sunt chemate să asigure remedii interne care să funcționeze eficient și echitabil, inclusiv, acolo unde este necesar, cu efect suspensiv, și care să permită examinarea adecvată și la timp a riscurilor invocate.

În partea dedicată migrației, Comitetul de Miniștri recunoaște că statele membre se confruntă cu provocări semnificative și complexe, unele neprevăzute la momentul redactării Convenției sau evoluate considerabil de atunci. Declarația avertizează că neabordarea acestor provocări poate slăbi încrederea publică în sistemul Convenției.

Documentul afirmă că majoritatea migranților care locuiesc legal în statele părți contribuie pozitiv la societățile gazdă și că drepturile și libertățile fundamentale ale migranților trebuie respectate și protejate potrivit principiului nediscriminării.

În același timp, declarația recunoaște dreptul suveran al statelor de a decide și controla intrarea și șederea cetățenilor străini pe teritoriul lor, precum și dreptul de a-și stabili politicile de imigrație și de a urmări controlul imigrației ca interes public. Aceste drepturi trebuie însă exercitate în conformitate cu prevederile Convenției.

Declarația afirmă că statele au obligația și necesitatea de a-și proteja frontierele cu respectarea garanțiilor Convenției. Acest lucru poate include aranjamente la frontieră concepute pentru a permite accesul pe teritoriul național doar persoanelor care îndeplinesc cerințele legale relevante.

Pe tema expulzării și extrădării, Comitetul de Miniștri arată că imposibilitatea de a expulza sau extrăda o persoană condamnată sau acuzată de o infracțiune gravă poate crea dificultăți semnificative pentru state, inclusiv în raport cu obligația lor de a garanta siguranța publică, securitatea națională și prevenirea criminalității.

Declarația încurajează statele să dezvolte și să clarifice cadrele interne pentru aplicarea efectivă și adaptată contextului a drepturilor relevante din Convenție, inclusiv articolele 3 și 8, în cazurile privind expulzarea și extrădarea.

Documentul reafirmă caracterul absolut al interdicției torturii și al tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante prevăzute la articolul 3 din Convenție. Această interdicție nu permite derogări, nu conține excepții și nu admite ingerințe legitime.

În același timp, declarația notează că standardul minim de gravitate pentru ca un tratament să fie calificat drept inuman sau degradant trebuie să rămână ridicat și constant și să fie aplicat clar și consecvent. Documentul menționează nevoia de a evita constrângeri inutile asupra deciziilor de extrădare sau expulzare a cetățenilor străini, cu respectarea obligațiilor din Convenție.

Comitetul de Miniștri afirmă că recursul la garanții diplomatice poate înlătura riscul unei încălcări a articolului 3 după expulzare sau extrădare. Documentul precizează, de asemenea, că diferențele dintre sistemele de sănătate ale statului care returnează persoana și ale statului primitor nu creează, în sine, o obligație de eliminare a acestor disparități.

În privința articolului 8, privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, declarația arată că autoritățile publice pot expulza un cetățean străin chiar dacă măsura interferează cu acest drept, dacă ingerința este prevăzută de lege și necesară într-o societate democratică pentru un scop legitim. Documentul menționează securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, prevenirea dezordinii sau criminalității, protecția sănătății sau moralei și protecția drepturilor și libertăților altora.

Declarația acordă o atenție separată sosirilor masive de migranți. Comitetul de Miniștri arată că sosirea unui număr mare de migranți reprezintă o provocare complexă și în evoluție pentru statele din prima linie, inclusiv pentru dreptul lor suveran de a proteja frontierele și de a decide cine intră legal pe teritoriu.

Documentul menționează că sosirile neregulamentare pe mare reprezintă un risc major pentru viața migranților, iar reducerea semnificativă a trecerilor maritime neregulamentare poate duce la reducerea pierderilor de vieți omenești pe mare. Statele trebuie însă să răspundă acestor situații în conformitate cu obligațiile lor din Convenție.

Declarația cere intensificarea cooperării operaționale pentru prevenirea migrației neregulamentare și promovarea returnărilor, precum și întărirea măsurilor naționale și a cooperării internaționale împotriva rețelelor de trafic de persoane și de introducere ilegală de migranți implicate în sosiri masive.

Pe tema instrumentalizării migrației, documentul descrie situațiile în care mișcările migratorii, inclusiv trecerile ilegale ale frontierei, sunt facilitate, încurajate sau exploatate deliberat de un stat ostil sau de alt actor, cu scopul de a pune presiune, de a destabiliza sau de a submina un alt stat și democrațiile europene.

Comitetul de Miniștri avertizează că instrumentalizarea migrației poate produce crize umanitare acute, lăsând migranții blocați la frontiere și expuși violenței, exploatării, traficului de persoane, introducerii ilegale de migranți sau tratamentelor inumane ori degradante. Persoanele implicate în astfel de mișcări migratorii au dreptul la respectarea și protecția drepturilor lor potrivit Convenției și altor norme europene și internaționale.

Declarația arată că noțiunea de „democrație capabilă să se apere”, dezvoltată în jurisprudența Curții, poate fi relevantă atunci când statele se confruntă cu instrumentalizarea migrației. Documentul precizează că un stat ostil sau alt actor nu poate fi lăsat să submineze democrațiile europene și valorile pe care se întemeiază Convenția.

În privința proceselor decizionale, statele sunt încurajate să asigure proceduri privind migrația care să fie echitabile, clare, previzibile și rapide. Acestea trebuie să permită aplicarea eficientă a deciziilor legale și, în același timp, accesul la remedii efective și control judiciar, în conformitate cu Convenția.

Declarația menționează și posibilitatea unor noi abordări în politica de imigrație, inclusiv cooperarea cu țări terțe, procesarea cererilor de protecție internațională într-o țară terță, centre de returnare în țări terțe și cooperarea cu țările de tranzit, cu condiția respectării obligațiilor din Convenție.

Comisia Europeană spune că apreciază alinierea abordărilor privind aceste provocări comune și reafirmă parteneriatul strategic cu Consiliul Europei. Executivul european afirmă că este pregătit să lucreze constructiv cu Consiliul Europei și cu statele membre pentru provocările actuale și viitoare în domeniul migrației.

„Declarația de astăzi a miniștrilor Consiliului Europei este un pas important pentru promovarea siguranței oamenilor și a drepturilor fundamentale. Ea consolidează abordarea noastră pentru o politică de migrație corectă și fermă în Europa. Migrația este o provocare comună care necesită soluții comune. De aceea, Comisia contribuie activ la discuții la toate nivelurile, la ONU, la Consiliul Europei și în cadrul UE”, a declarat Magnus Brunner, comisar pentru afaceri interne și migrație.

Declarația de la Chișinău a fost adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 15 mai 2026, în cadrul celei de-a 135-a sesiuni, organizată în Republica Moldova. Documentul a fost pregătit după ce participanții la conferința ministerială informală a Consiliului Europei din 10 decembrie 2025 au invitat Comitetul de Miniștri să elaboreze o declarație pe această temă.

Comisia Europeană afirmă că a susținut concluziile prezentate de Consiliul Europei la 10 decembrie 2025, pe baza planului în patru puncte al secretarului general al Consiliului Europei. Executivul european mai precizează că susține nevoia de a intensifica lupta împotriva introducerii ilegale de migranți, inclusiv în contextul Conferinței internaționale a Alianței globale pentru combaterea introducerii ilegale de migranți din decembrie 2025.

Comisia va continua să urmărească activitatea Consiliului Europei privind o recomandare destinată prevenirii și combaterii introducerii ilegale de migranți. În paralel, Declarația de la Chișinău se înscrie într-un cadru mai larg de dialog între state, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comitetul de Miniștri și instituțiile europene privind aplicarea Convenției în condițiile actualelor presiuni migratorii.