Comisia Europeană a redus prognoza de creștere economică pentru Uniunea Europeană în 2026 și a majorat estimarea de inflație, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a provocat un nou șoc pe piețele globale de energie. Executivul european estimează că PIB-ul UE va crește cu 1,1% în 2026, după 1,5% în 2025, urmând să ajungă la 1,4% în 2027. Pentru zona euro, creșterea este estimată la 0,9% în 2026 și 1,2% în 2027.
Pe scurt
-
Comisia Europeană estimează o creștere de 1,1% pentru economia UE în 2026, în scădere față de prognoza din toamna anului 2025.
-
Inflația în UE ar urma să urce la 3,1% în 2026, cu un punct procentual peste estimarea anterioară, înainte de a coborî la 2,4% în 2027.
-
Zona euro este estimată să crească cu 0,9% în 2026, în timp ce inflația ar urma să ajungă la 3,0%.
-
Comisia avertizează că energia mai scumpă afectează consumul, investițiile, transporturile, agricultura, distribuția și finanțele publice.
-
Pentru România, Comisia estimează aproape stagnare în 2026, cu o creștere economică de 0,1% și o inflație medie de 7,0%.
Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, a declarat că „conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc energetic major”. El a transmis că UE trebuie să păstreze măsurile de sprijin temporare și țintite, să protejeze finanțele publice, să reducă dependența de combustibili fosili importați și să accelereze reformele.
Potrivit Comisiei, impactul șocului energetic se va prelungi în 2027. Inflația ar urma să coboare la 2,4% în UE și la 2,3% în zona euro, dar va rămâne peste nivelurile estimate anterior în prognoza din toamna anului 2025.
Comisia arată că șocul actual este diferit de criza energetică din 2021-2022. Atunci, Europa depindea puternic de gazul rusesc livrat prin conducte. Acum, perturbarea afectează piețele globale de petrol și gaz natural lichefiat, unde oferta poate fi redirecționată mai ușor între regiuni, însă presiunile se transmit mai larg în economia mondială.
Creșterea prețurilor la energie ar urma să se transfere treptat în lanțurile de producție și către consumatori. Comisia indică agricultura, distribuția și serviciile de transport printre primele sectoare afectate. Prețurile alimentelor neprocesate ar putea crește rapid, înainte de o temperare în 2027.
Prognoza indică și un efect asupra pieței muncii. Ocuparea forței de muncă în UE este estimată să crească mai lent, cu 0,3% în 2026 și 0,4% în 2027, iar rata șomajului ar urma să se stabilizeze în jurul nivelului de 6%.
Investițiile sunt afectate de costurile mai mari de finanțare, de profiturile mai slabe și de incertitudinea ridicată. Comisia estimează că formarea brută de capital fix va crește cu 2,2% în 2026 și 2,0% în 2027, sub ritmul de 2,8% înregistrat în 2025.
Comerțul exterior al UE este de asemenea revizuit în jos. Exporturile ar urma să crească cu doar 0,9% în 2026, înainte de o accelerare la 2,1% în 2027. Comisia leagă această evoluție de cererea externă mai slabă, competitivitatea mai redusă a unor produse europene și concentrarea unei părți importante din dinamica globală în economiile asiatice.
Finanțele publice se deteriorează în scenariul de bază. Deficitul public agregat al UE este estimat să crească de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,6% în 2027. Datoria publică a UE ar urma să urce de la 82,8% din PIB la sfârșitul anului 2025 la 85,3% la sfârșitul anului 2027.
Pentru România, Comisia estimează o încetinire mult mai puternică decât media UE. După o creștere de 0,7% în 2025, economia românească ar urma să avanseze cu doar 0,1% în 2026, înainte de o revenire la 2,3% în 2027.
Inflația medie din România este estimată la 7,0% în 2026, peste nivelul de 6,8% din 2025, urmând să scadă la 3,7% în 2027. Comisia notează că majorarea prețurilor la energie a încetinit procesul de dezinflație, deși unele măsuri guvernamentale au atenuat parțial creșterea prețurilor.
Deficitul public al României este prognozat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Datoria publică ar urma să crească la 63,4% din PIB în 2027.
Prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene este unul dintre principalele instrumente prin care executivul european evaluează evoluțiile macroeconomice din Uniune și din statele membre. Documentul este folosit în supravegherea economică europeană, în evaluarea finanțelor publice și în analiza riscurilor pentru creștere, inflație și ocuparea forței de muncă.
Noua prognoză vine într-un context în care UE gestionează simultan presiuni energetice, costuri mai mari de apărare, competitivitate industrială mai slabă, incertitudine comercială și finalizarea treptată a investițiilor finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență.