Comisia Europeană pregătește orientări comune pentru organizațiile care primesc statutul de „trusted flagger” în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, un mecanism prin care platformele online trebuie să trateze cu prioritate notificările privind conținutul ilegal.
Proiectul vizează clarificarea criteriilor după care coordonatorii naționali pentru servicii digitale acordă acest statut, modul în care platformele și organizațiile trebuie să proceseze notificările și garanțiile necesare pentru ca sistemul să nu fie folosit abuziv. Comisia cere observații de la platforme, organizații deja desemnate, candidați, cercetători și organizații ale societății civile până la 26 iunie 2026, iar orientările ar urma să fie adoptate în a doua jumătate a anului 2026.
Pe scurt
-
Comisia Europeană cere feedback asupra unor orientări pentru mecanismul „trusted flaggers” prevăzut de Regulamentul privind serviciile digitale.
-
Platformele online trebuie să trateze cu prioritate notificările transmise de aceste organizații, dar rămân responsabile să decidă dacă un conținut este ilegal.
-
Peste 70 de organizații au fost deja desemnate, cu expertiză în domenii precum fraude financiare, hărțuire online, materiale de abuz sexual asupra copiilor, încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală și alte forme de conținut ilegal.
-
Proiectul clarifică independența, obiectivitatea, responsabilitatea și procedurile de suspendare sau retragere a statutului.
-
Studiul pregătitor al Comisiei arată că aplicarea mecanismului ridică probleme practice, inclusiv lipsa de armonizare între autoritățile naționale, dificultatea evaluării independenței și capacitatea limitată a unor organizații mici.
În cadrul Regulamentului privind serviciile digitale, „trusted flaggers” sunt entități specializate în detectarea, identificarea și notificarea conținutului ilegal online. Statutul este acordat de coordonatorii naționali pentru servicii digitale, iar organizațiile trebuie să demonstreze expertiză, independență față de platforme și capacitatea de a acționa diligent, precis și obiectiv.
Notificările transmise de aceste organizații trebuie procesate rapid și cu prioritate de platformele online. Comisia subliniază însă că platformele păstrează responsabilitatea de a verifica notificările și de a decide dacă materialul semnalat este ilegal. Mecanismul acoperă conținut ilegal, nu orice tip de conținut problematic sau contrar regulilor interne ale platformelor.
Exemplele indicate de Comisie arată diversitatea domeniilor vizate. Printre organizațiile deja desemnate se numără Bank of Ireland, specializată în fraude financiare, Someturva, care se ocupă de hărțuire online, inclusiv distribuirea neconsensuală de materiale intime, și Child Focus, care lucrează pe materiale de abuz sexual asupra copiilor.
Proiectul de orientări urmărește să reducă diferențele dintre practicile naționale. Coordonatorii pentru servicii digitale trebuie să decidă ce organizații pot primi statutul, să le monitorizeze activitatea și să poată suspenda sau retrage statutul dacă notificările sunt insuficient de precise, inexacte sau slab fundamentate. Pagina Comisiei privind mecanismul arată că statutul este valabil la nivelul Uniunii Europene, în raport cu orice platformă online care intră sub incidența articolului 22 din Regulamentul privind serviciile digitale.
Miza este dublă. Pe de o parte, Comisia vrea ca semnalarea conținutului ilegal să devină mai rapidă și mai fiabilă, mai ales acolo unde organizațiile specializate au cunoștințe pe care utilizatorii obișnuiți sau sistemele automate nu le au. Pe de altă parte, mecanismul trebuie să evite riscul ca organizații private, publice sau comerciale să dobândească o influență disproporționată asupra moderării conținutului online.
Studiul pregătitor realizat pentru Comisie arată că mecanismul este încă într-o etapă timpurie și că autoritățile naționale, platformele și potențialele organizații desemnate au cerut orientări oficiale pentru a reduce incertitudinile. Studiul identifică lipsa de armonizare între coordonatorii naționali, diferențele privind cerințele de aplicare și procedurile de evaluare, precum și neclaritățile privind suspendarea și revocarea statutului.
Una dintre cele mai dificile etape este evaluarea candidaților. Studiul notează că autoritățile naționale au dificultăți în a verifica expertiza și independența, mai ales în cazul organizațiilor nou-create, al organismelor publice, al titularilor de drepturi de proprietate intelectuală sau al organizațiilor care au primit finanțare de la platforme.
O altă problemă este capacitatea administrativă. Organizațiile desemnate trebuie să publice rapoarte anuale privind notificările transmise, tipurile de conținut semnalate și acțiunile luate de platforme. Studiul avertizează că această obligație poate deveni o povară pentru organizațiile mici, în special pentru ONG-uri, dacă nu există sprijin tehnic, schimb de informații și finanțare adecvată.
Orientările includ și garanții pentru libertatea de exprimare. Comisia vrea ca organizațiile desemnate să rămână independente, obiective și responsabile, iar statutul să poată fi suspendat sau retras dacă mecanismul este folosit greșit. Organizațiile vor trebui să publice rapoarte anuale de transparență, iar coordonatorii naționali vor avea rolul de a supraveghea respectarea criteriilor.
Pentru utilizatori, efectul practic este că anumite semnalări de conținut ilegal ar trebui să ajungă mai repede în fața platformelor. Pentru platforme, mecanismul înseamnă obligații procedurale mai clare. Pentru societatea civilă, cercetători și organizații specializate, statutul poate oferi o cale oficială de intervenție, dar și obligații de transparență și responsabilitate.
Regulamentul privind serviciile digitale se aplică serviciilor online folosite de cetățenii europeni, inclusiv platformelor de social media, piețelor online, magazinelor de aplicații și platformelor de rezervări. Mecanismul „trusted flaggers” este una dintre componentele prin care UE încearcă să facă aplicarea regulilor mai rapidă, mai previzibilă și mai controlabilă, fără a elimina responsabilitatea platformelor pentru propriile decizii de moderare.