Uniunea Europeană reafirmă sprijinul pentru viitorul european al Kosovo, dar cere liderilor de la Pristina instituții funcționale, reforme accelerate și normalizarea relațiilor cu Serbia pentru ca parcursul de aderare să poată avansa.
Pe scurt
-
António Costa a spus la Pristina că viitorul Kosovo este în Uniunea Europeană.
-
Uniunea Europeană a investit până acum 3,7 miliarde de euro în Kosovo.
-
Eurodeputații din Comisia pentru afaceri externe consideră 2025 un „an pierdut” pentru Kosovo, din cauza blocajului politic după alegeri.
-
Parlamentul European cere accelerarea reformelor privind statul de drept, libertățile fundamentale și combaterea corupției.
-
Normalizarea relațiilor cu Serbia și implementarea acordurilor de la Bruxelles și Ohrid rămân esențiale pentru viitorul european al Kosovo.
António Costa a transmis la Pristina că extinderea Uniunii Europene este o necesitate geostrategică pentru pacea, stabilitatea și securitatea continentului. Mesajul său a fost favorabil parcursului european al Kosovo, dar a inclus o condiție politică directă: sprijinul european trebuie însoțit de responsabilitate internă, instituții stabile și reforme.
Președintele Consiliului European a amintit că Uniunea Europeană este, din 1999, cel mai important partener al Kosovo și cel mai mare furnizor de asistență financiară. Sprijinul european a ajuns la 3,7 miliarde de euro, investite în educație, infrastructură, energie, mediu, afaceri, drepturile omului și statul de drept.
Costa a salutat alinierea completă și voluntară a Kosovo la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. El a descris această aliniere ca un semnal clar al orientării strategice a Kosovo.
Mesajul său către liderii politici de la Pristina a fost însă că Uniunea Europeană poate sprijini Kosovo, dar nu poate face reformele în locul său. Costa a spus că țara are nevoie de instituții puternice, stabile și funcționale, capabile să livreze reforme și să folosească oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.
Aceeași linie apare și în raportul adoptat de Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. Eurodeputații spun că impulsul reformelor legate de aderarea la Uniunea Europeană trebuie relansat, în special în domeniile statului de drept, libertăților fundamentale și luptei împotriva corupției.
Raportul adoptat de eurodeputați descrie anul 2025 drept un „an pierdut” pentru Kosovo. Deși cele trei alegeri desfășurate în Kosovo în 2025, două parlamentare și una locală, au fost pașnice și ordonate, procesul politic normal a fost perturbat sever deoarece nu a putut fi constituită nici o legislatură funcțională, nici un guvern.
Pentru Bruxelles și Parlamentul European, această instabilitate politică are efecte concrete. Eurodeputații avertizează că noi întârzieri pot afecta livrarea reformelor și pot duce la pierderea unei părți importante din finanțarea europeană.
Raportul salută ratificarea, la 13 februarie 2026, a acordurilor din cadrul Facilității pentru reformă și creștere, care deschid calea pentru sprijin financiar european substanțial destinat reformelor și convergenței economice. Eurodeputații avertizează însă că acest sprijin trebuie folosit prin reforme efective, nu blocat de disputele politice interne.
Parlamentul European cere ca asistența financiară a Uniunii Europene să rămână condiționată de progrese măsurabile. Prioritățile indicate sunt statul de drept, libertățile fundamentale, combaterea corupției, în special a corupției la nivel înalt, și lupta împotriva criminalității organizate.
Eurodeputații salută mediul în general favorabil pentru organizațiile societății civile, dar se declară îngrijorați de progresul limitat în combaterea criminalității organizate. Raportul cere accelerarea adoptării și aplicării reformelor legate de aderarea la UE.
Parlamentul European reafirmă sprijinul pentru cererea de aderare a Kosovo și cere Consiliului să acorde statutul de țară candidată atunci când criteriile sunt îndeplinite. Eurodeputații cer și celor cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au recunoscut Kosovo să facă acest lucru fără întârziere.
Relația cu Serbia rămâne dosarul esențial. António Costa a spus că dialogul Belgrad, Pristina este critic pentru bunele relații de vecinătate, cooperarea regională, securitatea și prosperitatea economică a regiunii.
Președintele Consiliului European a subliniat că normalizarea relațiilor este esențială pentru viitorul european al ambelor părți, Kosovo și Serbia. El a cerut folosirea progreselor recente și implementarea integrală a Acordului de la Ohrid.
Raportul Parlamentului European menține aceeași condiție politică. Eurodeputații spun că normalizarea relațiilor cu Serbia și implementarea acordurilor de la Bruxelles și Ohrid rămân esențiale pentru parcursul european al Kosovo.
Eurodeputații salută ridicarea măsurilor UE împotriva Kosovo la începutul anului 2026, după ce măsurile punitive introduse în 2023 au avut un impact negativ asupra progresului țării către aderare. În același timp, ei insistă că revenirea la un ritm normal al integrării depinde de instituții funcționale și de rezultate în reforme.
Raportorul Riho Terras, eurodeputat PPE din Estonia, a spus că este important ca Kosovo să rămână pe drumul european și să avanseze cu integrarea. El a descris raportul Parlamentului ca o evaluare obiectivă și echilibrată, care semnalează probleme ce cer atenție continuă, dar recunoaște și evoluții pozitive, precum deschiderea fondurilor din Facilitatea pentru reformă și creștere și ridicarea măsurilor de către Comisie.
Raportul Parlamentului European a fost adoptat în Comisia pentru afaceri externe cu 47 de voturi pentru, 19 împotrivă și 8 abțineri și urmează să fie supus votului în plen. Mesajul comun transmis de Consiliul European și Parlamentul European este că Kosovo are susținere pentru viitorul european, dar avansul concret depinde de reforme, stabilitate instituțională, combaterea corupției și normalizarea relațiilor cu Serbia.