Comisia Europeană prezintă Future Circular Collider ca test pentru competitivitatea științifică a Europei

Comisia Europeană a prezentat proiectul Future Circular Collider ca pe una dintre investițiile care ar putea defini poziția Europei în știință, tehnologie și competitivitate pentru deceniile următoare. Comisarul Valdis Dombrovskis a spus, la Helsinki, că Europa trebuie să transforme mai bine cercetarea fundamentală în tehnologii comerciale, într-un moment în care Statele Unite conduc în mai multe tehnologii avansate, iar China recuperează sau preia conducerea în noi sectoare de creștere.

Pe scurt

1. Future Circular Collider este proiectat ca un tunel de 91 de kilometri, la o adâncime medie de 200 de metri, și ar urma să depășească limitele actualelor acceleratoare de particule.

2. Comisia Europeană susține că proiectul poate sprijini autonomia strategică a Europei în tehnologii avansate și poate ancora poziția continentului în fizica particulelor pe parcursul secolului XXI.

3. Dombrovskis a legat investițiile în CERN de agenda de competitivitate a Uniunii Europene, în special de nevoia de a transforma ideile științifice în produse, aplicații medicale și soluții industriale.

4. Comisia a propus, pentru bugetul european 2028-2034, dublarea programului-cadru pentru cercetare și inovare la 175 de miliarde de euro.

5. Noul Horizon Europe ar urma să finanțeze proiecte de tip „moonshot”, inclusiv investiții în Future Circular Collider, alături de celelalte țări participante la CERN.

Dombrovskis a spus că CERN arată ce poate face Europa atunci când statele și instituțiile lucrează pe termen lung în jurul unei misiuni comune. El a descris organizația drept un exemplu de cooperare europeană capabilă să producă infrastructură științifică, inovație industrială și formare de specialiști.

„CERN arată cum Europa poate livra ambiție atunci când se reunește în jurul unei misiuni comune”, a spus comisarul, potrivit discursului susținut la cea de-a douăsprezecea ediție a conferinței Future Circular Collider. În aceeași intervenție, Dombrovskis a afirmat că Europa are cercetători, antreprenori și idei, dar nu valorifică suficient momentul în care aceste idei trebuie transformate în tehnologii comercializabile.

Comisarul a prezentat această problemă ca parte a unui decalaj de inovare care afectează competitivitatea europeană. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a rămas în urma Statelor Unite în tehnologii avansate, în timp ce China a recuperat în multe sectoare și câștigă cursa pentru poziția de lider în anumite domenii noi de creștere.

În acest context, Future Circular Collider este descris de Comisie ca o infrastructură de cercetare care depășește fizica fundamentală. Dombrovskis a spus că proiectul ar putea întări autonomia strategică a Europei în tehnologii critice avansate și ar transmite „cel mai puternic semnal posibil” partenerilor și competitorilor globali că Europa intenționează să rămână la frontiera științifică.

Proiectul discutat la Helsinki prevede un tunel de 91 de kilometri, la o adâncime medie de 200 de metri. Potrivit discursului, acceleratorul ar permite cercetări care depășesc capacitatea actualelor coliziuni de particule și ar putea susține decenii de activitate științifică, consolidând rolul Europei în fizica particulelor în secolul XXI și după aceea.

Dombrovskis a insistat și asupra efectelor economice ale cercetării de frontieră. El a spus că CERN generează efecte de antrenare pentru industrie, creează rețele de formare pentru lucrători înalt calificați și menține leadershipul tehnologic în Europa, inclusiv prin tehnologii care au contribuit la dezvoltarea ecranelor tactile și a unor instrumente folosite în tratamentul cancerului.

Cooperarea dintre Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și CERN acoperă trei domenii legate direct de prioritățile strategice ale Uniunii Europene: aplicații nucleare pentru sănătate, Big Data și transfer tehnologic. În zona medicinei nucleare, Dombrovskis a spus că lucrările comune contribuie la noi tratamente împotriva cancerului, susțin Misiunea UE privind cancerul și întăresc suveranitatea europeană în domeniul izotopilor medicali.

„Cooperarea face exact ceea ce cere agenda noastră de competitivitate: creează o punte între cercetarea fundamentală și aplicația industrială și mută descoperirile din laborator pe piață”, a spus comisarul. Afirmația plasează proiectul CERN într-o dezbatere mai amplă despre felul în care Uniunea Europeană poate obține randament economic, industrial și tehnologic din investițiile publice în cercetare.

Discursul a inclus și o trimitere la viitorul buget european. Dombrovskis a spus că sprijinul pentru proiecte de acest tip este inclus în propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual, iar programul de cercetare și inovare ar urma să fie dublat la 175 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.

Noul Horizon Europe ar urma să finanțeze soluții pentru provocări economice și sociale, de la inteligență artificială folosită în medicină la sateliți pentru agricultură și tehnologii mai curate pentru transport, locuire și muncă. Comisia vrea ca programul să susțină și proiecte de tip „moonshot”, concepute pentru a poziționa Europa ca lider global în domenii strategice.

Dombrovskis a menționat Future Circular Collider printre aceste proiecte, alături de celelalte țări participante la CERN. El a spus că transformarea acestei viziuni în realitate va cere implicare susținută din partea instituțiilor europene, a statelor membre, a industriei și a comunității științifice.

Intervenția a pus accent și pe competiția globală pentru talent. Potrivit comisarului, instituții de calibrul CERN fac Europa mai atractivă pentru cercetători și pot inspira următoarea generație de oameni de știință să își construiască aici carierele.

În final, Dombrovskis a spus că Future Circular Collider poate deveni unul dintre proiectele care arată ce alege Europa să fie pe termen lung. „Cred că Europa poate și trebuie să continue să conducă. Iar Future Circular Collider poate oferi o altă oportunitate de a face acest lucru”, a spus comisarul.