Parlamentul European a comemorat victimele deportărilor sovietice, într-o ceremonie care a continuat tradiția baltică a citirii cu voce tare a numelor celor deportați. Evenimentul a marcat 85 de ani de la deportările în masă și represiunile politice începute de sovietici la 14 iunie 1941, iar mesajul central al eurodeputaților baltici a fost că memoria crimelor sovietice are o relevanță directă pentru Europa de astăzi.
Ceremonia a adus împreună memoria deportărilor din statele baltice și războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Eurodeputații Rasa Juknevičienė, Sandra Kalniete și Riho Terras au prezentat comemorarea ca pe un act european de responsabilitate istorică, dar și ca pe un avertisment în fața deportărilor, răpirilor și tentativelor de ștergere a identității naționale comise astăzi de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate.
Pe scurt
-
Ceremonia de la Parlamentul European a marcat 85 de ani de la deportările sovietice începute la 14 iunie 1941.
-
Evenimentul a continuat o tradiție baltică a memoriei publice: citirea cu voce tare a numelor celor deportați.
-
Roberta Metsola a vorbit despre peste 3 milioane de oameni luați din țările lor de către sovietici și trimiși la mii de kilometri spre est, în Siberia și Asia Centrală.
-
Eurodeputații baltici au legat comemorarea de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de deportarea ucrainenilor din teritoriile ocupate.
-
Sandra Kalniete a spus că peste 20.000 de copii ucraineni au fost luați ilegal, iar numai 2.500 s-au întors.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a descris deportările sovietice prin imaginea celor cărora li se dădeau câteva minute pentru a-și împacheta viața înainte de a fi scoși din case. Ea a spus că peste 3 milioane de oameni au fost luați din țările lor de către sovietici și trimiși la mii de kilometri spre est, în Siberia și Asia Centrală.
Metsola a spus că deportările au fost o încercare deliberată de a șterge identitatea celor vizați. „Au încercat să le șteargă numele, casele, limba, credința, întregul mod de viață, dar nu au reușit”, a spus președinta Parlamentului European, adăugând că memoria victimelor trebuie păstrată „în inima Europei”.
Rasa Juknevičienė, eurodeputată și șefa delegației lituaniene din Grupul Partidului Popular European, a spus că transformarea citirii simbolice a numelor într-o tradiție este importantă pentru memoria europeană. „Lecțiile istoriei sunt o fundație crucială pentru solidaritatea europeană. Războiul din Ucraina a arătat că crimele trecutului, atunci când nu sunt recunoscute corect, pot reveni”, a spus ea.
Juknevičienė a legat direct memoria deportărilor sovietice de actualele crime de război. Ea a spus că Europa nu trebuie să repete greșelile trecutului într-un moment în care crimele de război au redevenit o realitate prezentă.
Sandra Kalniete, eurodeputată și șefa delegației letone din Grupul Partidului Popular European, a spus că Rusia a deportat zeci de mii de ucraineni din teritoriile ocupate și încearcă să le șteargă identitatea și apartenența la națiunea ucraineană. Ea a insistat asupra cazului copiilor ucraineni deportați, afirmând că peste 20.000 au fost luați ilegal și doar 2.500 au fost aduși înapoi.
Kalniete a cerut ca persoanele responsabile pentru răpirea copiilor ucraineni să fie incluse pe lista internațională de sancțiuni. „Numele celor responsabili pentru răpirea copiilor ucraineni sunt cunoscute, iar aceste persoane trebuie incluse pe lista internațională de sancțiuni”, a spus eurodeputata letonă.
Riho Terras, eurodeputat și șeful delegației estoniene din Grupul Partidului Popular European, a spus că ceremonia nu privește doar victimele trecutului, ci și responsabilitatea Europei de a apăra libertatea astăzi. „Valoarea vieții umane și a libertății nu trebuie niciodată considerate garantate”, a spus el.
Terras a prezentat comemorarea drept un apel adresat întregii Europe. El a spus că valorile libertății și demnității umane trebuie apărate pentru ca crimele trecutului să nu se repete.
Pentru statele baltice, deportările sovietice din 1941 rămân una dintre traumele fondatoare ale secolului XX. Citirea numelor victimelor transformă memoria colectivă într-un gest public, în care fiecare nume recuperat contrazice logica deportării: ștergerea persoanei din familie, comunitate, limbă și istorie.
Ceremonia de la Parlamentul European a plasat această memorie în centrul dezbaterii europene despre Rusia. Mesajul politic al comemorării a fost că deportarea, deznaționalizarea și distrugerea identității nu aparțin doar trecutului sovietic, ci se regăsesc în practicile folosite astăzi împotriva Ucrainei.