Eurodeputatul Virgil Popescu susține că revizuirea normelor TEN-E trebuie să ducă la un cadru unic de planificare a infrastructurii energetice europene, capabil să integreze proiectele prioritare, necesarul de investiții și riscurile care afectează securitatea rețelelor. Poziția a fost prezentată în cadrul discuțiilor din grupul de lucru pentru economie și mediu al Partidului Popular European, unde Popescu participă ca raportor din umbră.
Pe scurt
-
Virgil Popescu susține că procesele actuale de planificare a infrastructurii energetice europene sunt fragmentate și nu oferă o viziune coerentă pentru 2040 și 2050.
-
PPE propune transformarea scenariului comun al Comisiei Europene într-un Scenariu Strategic al Uniunii pentru infrastructura energetică.
-
Planificarea ar trebui să includă riscuri de securitate, amenințări cibernetice, fenomene meteo extreme, perturbări geopolitice și protecția infrastructurii critice.
-
Cererea viitoare de energie ar trebui evaluată în funcție de electrificare, industrie, centre de date, hidrogen și alte sectoare strategice.
-
Popescu afirmă că România poate beneficia prin consolidarea rețelelor naționale și prin dezvoltarea interconectărilor europene.
TEN-E este regulamentul european care stabilește orientările pentru dezvoltarea infrastructurii energetice transeuropene și pentru interconectarea sistemelor energetice ale statelor membre. Normele definesc domeniile prioritare de investiții și cadrul prin care proiectele energetice cu impact transfrontalier pot fi identificate și sprijinite la nivel european.
Virgil Popescu afirmă că una dintre problemele principale ale Uniunii Europene este lipsa unui cadru integrat pentru planificarea infrastructurii energetice. În opinia sa, mecanismele existente au roluri importante, dar nu sunt reunite într-o viziune strategică asupra modului în care ar trebui să arate infrastructura energetică europeană în 2040 și 2050.
Eurodeputatul susține că Uniunea Europeană nu are, în prezent, o imagine suficient de clară asupra coridoarelor energetice transfrontaliere prioritare. El leagă această problemă și de lipsa unei evaluări complete a investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor comune ale Uniunii.
În cadrul discuțiilor din PPE, Popescu a spus că obiectivul grupului este transformarea scenariului comun propus de Comisia Europeană într-un Scenariu Strategic al Uniunii pentru planificarea infrastructurii energetice. Acesta ar trebui să ofere o imagine completă a infrastructurii necesare pentru obiectivele europene pe termen lung.
Poziția PPE introduce și o componentă de securitate în planificarea infrastructurii energetice. Popescu susține că rețelele energetice trebuie analizate nu doar prin prisma costurilor și a eficienței economice, ci și în funcție de amenințări cibernetice, riscuri climatice, fenomene meteorologice extreme, perturbări geopolitice și protecția infrastructurii critice.
Eurodeputatul afirmă că planificarea europeană trebuie să anticipeze creșterea cererii de energie în sectoare strategice. El menționează industria, electrificarea, dezvoltarea centrelor de date, producția de hidrogen și alte domenii care vor influența economia europeană în următoarele decenii.
Propunerea susținută de Popescu urmărește reunirea într-un singur cadru a nevoilor de infrastructură, a proiectelor prioritare, a necesarului de investiții, a cerințelor de reziliență și a priorităților de implementare. În această abordare, TEN-E ar deveni un instrument de planificare strategică, nu doar o listă de orientări pentru proiecte energetice.
Pentru România, Popescu spune că modificările pot sprijini consolidarea rețelelor naționale de transport al energiei și dezvoltarea interconectărilor europene. El susține că energia trebuie să poată circula mai eficient și mai sigur între statele membre, într-un sistem european mai bine coordonat.
Eurodeputatul afirmă că România are un mix energetic diversificat și o poziție geografică strategică pe traseul unor coridoare energetice europene importante. Acest potențial rămâne însă insuficient valorificat în lipsa unor interconectări adecvate și a unei planificări coordonate la nivel european.
Popescu consideră că revizuirea TEN-E va influența nivelul de securitate, competitivitate și reziliență energetică al Europei în următoarele decenii. În contextul geopolitic și economic actual, el susține că deciziile privind infrastructura energetică vor avea efecte directe asupra capacității Uniunii Europene de a-și proteja economia și aprovizionarea cu energie.