Adolescenții din Uniunea Europeană petrec în medie 4,5 ore pe zi pe ecrane într-o zi de școală și 6,1 ore în weekend, potrivit unui nou Eurobarometru privind impactul timpului excesiv petrecut pe ecrane și al rețelelor sociale asupra sănătății mentale a tinerilor. Sondajul arată că 14% dintre adolescenți depășesc zece ore de ecran pe zi, iar cei care au început să folosească rețele sociale înainte de vârsta de 10 ani ajung la 7,5 ore de ecran pe zi în weekend.
Datele vin în momentul în care grupul special al Comisiei Europene pentru siguranța copiilor online s-a reunit pentru a treia și ultima oară. Copreședinții panelului, Dr Maria Melchior și Prof. Dr Jörg M. Fegert, urmează să prezinte la 13 iulie recomandări președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru întărirea cadrului european de protecție a minorilor online.
Pe scurt
-
Adolescenții europeni petrec în medie 4,5 ore pe zi pe ecrane într-o zi de școală și 6,1 ore în weekend.
-
Unul din patru adolescenți depășește șase ore de ecran într-o zi de școală, iar aproape unul din doi depășește acest prag în weekend.
-
14% dintre adolescenți raportează peste zece ore de ecran pe zi.
-
Aproape unul din trei adolescenți spune că rețelele sociale îl fac să se simtă stresat, trist sau exclus social.
-
Adolescenții și părinții indică aceeași prioritate principală: aplicarea mai bună a regulilor existente de către platformele online.
Eurobarometrul Flash 579 a fost realizat la cererea Comisiei Europene, prin Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, și a inclus 39.047 de interviuri online în toate cele 27 de state membre. Între 30 martie și 16 aprilie 2026 au fost intervievați 26.297 de adolescenți cu vârste între 13 și 18 ani și 12.750 de părinți ai unor adolescenți.
Raportul atrage atenția că datele descriu asocieri statistice, bazate pe declarațiile respondenților, și nu trebuie citite ca dovadă a unei cauzalități directe. Totuși, relația dintre durata expunerii la ecrane și simptomele raportate este constantă: problemele de somn, dificultățile de concentrare, oboseala și ochii obosiți cresc odată cu timpul petrecut pe ecrane.
Într-o zi de școală, 25% dintre adolescenți spun că petrec peste șase ore pe ecrane. În weekend, ponderea urcă la 46%, iar 14% depășesc zece ore, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din orele în care sunt treji. Media de weekend variază mult între statele membre, de la 4,3 ore în Cipru la 7,3 ore în Suedia, în jurul unei medii UE de 6,1 ore.
România se află peste media europeană la timpul de ecran în weekend. Adolescenții din România raportează în medie 6,7 ore pe zi în weekend, nivel similar cu Spania și peste media UE de 6,1 ore, potrivit graficului comparativ pe state membre. Într-o zi de școală, 15% dintre adolescenții români spun că petrec între șase și opt ore pe ecrane, 6% între opt și zece ore, iar 3% cel puțin zece ore.
Rețelele sociale sunt principala activitate digitală a adolescenților într-o zi de școală, cu o medie de 2,6 ore pe zi. Ele sunt urmate de jocuri, activități școlare sau teme și vizionarea de conținut video ori streaming, fiecare cu aproximativ 2,2 ore, și de aplicațiile de mesagerie, cu aproximativ 2 ore.
Motivele declarate pentru folosirea rețelelor sociale arată de ce intervenția publică este dificilă. Adolescenții nu descriu platformele doar ca sursă de risc, ci și ca spațiu de divertisment, comunicare, informare și apartenență socială. La nivelul Uniunii Europene, 57% spun că folosesc rețelele sociale pentru divertisment, 53% pentru a rămâne în contact cu prietenii sau familia, 40% pentru a urmări influenceri sau creatori, iar 35% pentru știri sau informații.
Aceeași ambivalență apare în modul în care adolescenții evaluează efectele rețelelor sociale. 48% spun că rețelele sociale au un impact pozitiv asupra stării lor mentale, în timp ce 18% indică un impact negativ. În același timp, 45% recunosc tendința de a se compara cu alții, 41% spun că se tem să nu rateze ceva dacă nu sunt permanent online, 40% au dificultăți de concentrare din cauza rețelelor sociale, iar 38% spun că le este greu să adoarmă.
Datele arată și un decalaj între percepția adolescenților și cea a părinților. Părinții estimează că adolescenții petrec 3,4 ore pe ecrane într-o zi de școală, față de 4,5 ore raportate de adolescenți, și 5,3 ore în weekend, față de 6,1 ore raportate de tineri. Diferența este mai mare la utilizatorii intensivi: doar 10% dintre părinți cred că propriul copil depășește șase ore de ecran într-o zi de școală, deși 25% dintre adolescenți declară acest nivel.
Părinții sunt mai critici decât adolescenții față de impactul ecranelor. 51% dintre părinți consideră că ecranele au un impact negativ asupra vieții tinerilor de vârsta copilului lor, față de 29% dintre adolescenți care văd impactul ecranelor asupra generației lor ca negativ. În cazul rețelelor sociale, 36% dintre părinți spun că impactul asupra stării mentale a copilului este negativ, în timp ce 18% dintre adolescenți spun același lucru despre propria stare mentală.
Simptomele raportate de adolescenți sunt numeroase și nu se limitează la sănătatea mentală. În ultimele 30 de zile, 34% au raportat ochi obosiți, 33% oboseală sau senzația de a fi copleșiți, 33% dureri de cap, 32% dificultăți de concentrare și 30% probleme de somn. Doar 11% dintre adolescenți spun că nu au avut niciuna dintre cele 12 situații analizate.
Asocierea cu durata expunerii este puternică. Între adolescenții care petrec mai puțin de două ore pe zi pe ecrane și cei care depășesc 12 ore, problemele de somn cresc de la 18% la 44%, iar dificultățile de concentrare de la 18% la 45%, potrivit infograficului Comisiei. În cazul folosirii intense a rețelelor sociale, ponderea celor care spun că le este greu să adoarmă urcă de la 28% la 48%, iar stresul sau anxietatea de la 25% la 39%.
Expunerea la conținut problematic este larg răspândită. În ultimele trei luni, 39% dintre adolescenții care folosesc rețele sociale spun că au întâlnit conținut generat de inteligență artificială greu de recunoscut, 35% informații false sau înșelătoare, 28% promovarea jocurilor de noroc, 25% discurs al urii, 25% promovarea unor produse nesănătoase, 24% presiune privind aspectul fizic sau ce ar trebui cumpărat și 21% presiune pentru respectarea unor standarde corporale.
Alte riscuri afectează un număr mai mic, dar rămân grave. 19% dintre adolescenți au întâlnit conținut violent nedorit, 18% conținut sexualizat nedorit, 17% cyberbullying sau hărțuire, iar 10% presiune de a distribui imagini intime. Eurobarometrul arată că utilizatorii intensivi de ecrane și cei care au început mai devreme rețelele sociale sunt mai expuși acestor riscuri.
Ursula von der Leyen a legat datele de nevoia unei schimbări în modul în care sunt protejați minorii online. „Rețelele sociale pot conecta și inspira. Dar când unul din trei tineri spune că acestea îl fac să se simtă stresat, trist sau exclus, nu putem ignora impactul asupra sănătății mentale și stării lor de bine”, a spus președinta Comisiei Europene. Ea a adăugat că expunerea a unui sfert dintre tineri la conținut problematic, de la discurs al urii la presiune asupra corpului și violență neașteptată, este „un semnal clar că este timpul pentru schimbare”.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că adolescența nu ar trebui definită de rețele sociale adictive, folosire excesivă a ecranelor și probleme de sănătate mentală. Ea a afirmat că Uniunea Europeană abordează designul nesigur al platformelor prin Digital Services Act și că adolescența trebuie să rămână o perioadă de învățare și creștere, „în siguranță, offline și online”.
Comisia Europeană pune aceste date într-un cadru mai larg de politici digitale. Digital Services Act obligă platformele accesibile minorilor să asigure un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate și interzice publicitatea țintită către minori pe platformele online. Comisia a lansat investigații pentru a verifica dacă marile platforme respectă cerințele de protecție a minorilor.
Cadrul european include și ghiduri privind protecția minorilor în temeiul Digital Services Act, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, AI Act, strategia pentru un internet mai bun pentru copii, centrele pentru un internet mai sigur, planul de acțiune împotriva cyberbullyingului și instrumentele împotriva abuzului sexual asupra copiilor online. Comisia pregătește și o soluție europeană armonizată de verificare a vârstei, concepută pentru a permite utilizatorilor să dovedească faptul că îndeplinesc cerințele de vârstă fără expunerea inutilă a datelor personale.
Special Panel on child safety online va transmite recomandările finale la 13 iulie. Panelul a reunit reprezentanți ai tinerilor, educatori, părinți, juriști, informaticieni, medici și apărători ai drepturilor copilului, iar discuțiile finale au vizat lecțiile învățate, bunele practici din Uniunea Europeană și din țările partenere, precum și rolul părinților și tutorilor în protejarea stării de bine a copiilor online.
Există un acord larg între adolescenți și părinți asupra primei măsuri necesare. 48% dintre adolescenți și 47% dintre părinți spun că aplicarea mai bună a regulilor existente ale platformelor ar ajuta cel mai mult la îmbunătățirea sănătății mentale online. Diferențele apar la soluțiile următoare: 42% dintre adolescenți cer acces mai bun la sprijin pentru sănătate mentală, în timp ce 54% dintre părinți susțin limite sau restricții de vârstă suplimentare.
Miza politică a noilor date nu este interzicerea vieții digitale a adolescenților, ci schimbarea regulilor mediului online în care aceștia cresc. Eurobarometrul arată că rețelele sociale sunt folosite pentru relații, învățare, informare și exprimare, dar și că designul platformelor, algoritmii, conținutul dăunător și expunerea timpurie pot amplifica presiunea asupra somnului, atenției și stării mentale.