BEREC avertizează că Digital Networks Act, reforma prin care Comisia Europeană vrea să modernizeze regulile telecom ale Uniunii Europene, poate produce efecte contrare obiectivului său dacă reduce concurența, centralizează excesiv deciziile și slăbește capacitatea autorităților naționale de a interveni rapid în piețele locale. Mesajul transmis de organismul autorităților europene de reglementare este că Europa are nevoie de rețele mai rapide, mai sigure și mai reziliente, dar nu printr-o reformă care blochează flexibilitatea, crește incertitudinea juridică sau oferă avantaje prea mari operatorilor deja instalați pe piață.
Pe scurt
-
BEREC spune că actualul cadru european telecom funcționează mai bine decât sugerează proiectul Digital Networks Act, cu prețuri mobile mai mici decât în Statele Unite și Coreea de Sud și cu acoperire 5G deja comparabilă cu alte regiuni avansate.
-
Organismul avertizează că licențele de spectru pe durată nelimitată și reînnoirile automate pot reduce concurența, pot ridica bariere pentru noi intrări pe piață și pot transforma o resursă publică valoroasă în avantaj pentru operatorii existenți.
-
BEREC cere flexibilitate în închiderea rețelelor de cupru, pentru ca utilizatorii să nu fie forțați să migreze înainte ca fibra sau alte soluții adecvate să fie efectiv disponibile și accesibile.
-
Autoritățile de reglementare cer ca drepturile utilizatorilor, neutralitatea internetului, apelurile de urgență, serviciul universal și protecția împotriva fraudelor să rămână aplicabile în practică, nu doar menționate în textul reformei.
Digital Networks Act este una dintre cele mai importante reforme europene pentru internet, telefonie mobilă, fibră optică, spectru radio, sateliți, neutralitatea internetului și drepturile utilizatorilor. Comisia Europeană îl prezintă ca pe un instrument pentru competitivitate, investiții, reziliență și piață unică digitală. BEREC nu respinge aceste obiective, dar spune că multe dintre soluțiile propuse trebuie ajustate pentru ca reforma să nu devină mai birocratică, mai centralizată și mai riscantă pentru consumatori.
Mesajul politic al BEREC a fost rezumat de Alejandra de Iturriaga, viitoarea președintă a organismului, la conferința aniversară Cullen International. Ea a spus că multe dintre pozițiile BEREC converg spre o idee centrală: concurența rămâne un motor al investițiilor și al bunăstării consumatorilor. În viziunea sa, noul cadru trebuie să evolueze din regulile existente și să păstreze abordările care au funcționat, nu să redeseneze complet arhitectura de reglementare.
Această idee contează pentru cetățeni deoarece piața telecom nu este o dezbatere tehnică îndepărtată. Ea determină cât costă internetul mobil, cât de repede ajunge fibra într-o localitate, dacă utilizatorii pot schimba furnizorul, dacă un start-up telecom poate concura cu operatorii mari, dacă apelurile la 112 funcționează după închiderea rețelelor vechi și dacă zonele rurale rămân conectate.
BEREC susține că sectorul telecom european nu este într-o situație atât de slabă pe cât ar sugera unele argumente din spatele reformei. În poziția sa privind spectrul, organismul spune că actualul cadru european funcționează bine, că sectorul are dinamici concurențiale solide, prețuri accesibile, acoperire în creștere și condiții financiare stabile, chiar dacă performanțele diferă între statele membre.
În special, BEREC spune că raportul calitate-preț este un punct forte al Uniunii Europene. Consumatorii europeni beneficiază de prețuri pentru internet mobil constant mai mici decât în Statele Unite și Coreea de Sud, iar accesibilitatea este comparabilă cu Japonia. Organismul mai arată că Europa are acoperire 5G similară cu alte regiuni avansate și este pe cale să atingă acoperirea 5G de 100% în zonele populate până în 2027, cu trei ani înainte de termenul din obiectivele Deceniului Digital.
Cel mai dur avertisment privește spectrul radio, resursa invizibilă care permite funcționarea rețelelor mobile. Comisia propune ca drepturile de utilizare a spectrului să fie acordate, în principiu, pe durată nelimitată, iar licențele cu durată limitată pentru spectrul armonizat să fie reînnoite automat. BEREC consideră că această abordare poate reduce concurența în timp, poate crește barierele pentru noi operatori și poate limita capacitatea autorităților naționale de a adapta condițiile de acoperire, calitate și concurență.
Formularea BEREC este neobișnuit de puternică pentru un organism tehnic. Autoritățile de reglementare spun că licențele pe durată nelimitată și reînnoirile automate ar echivala, în practică, cu o privatizare a unei resurse publice valoroase aflate în mâinile statelor membre, în beneficiul operatorilor existenți, pe baza presupunerii că aceștia vor investi mai mult. BEREC respinge însă ideea că licențele mai lungi duc automat la investiții mai mari și invocă un studiu realizat pentru autoritatea britanică Ofcom, care nu a găsit dovezi empirice robuste în acest sens.
Această temă este esențială pentru viitorul 5G și 6G. Dacă operatorii existenți păstrează spectrul pe termen nedefinit, noii competitori pot avea mai puține șanse să intre sau să se extindă. În timp, asta poate însemna mai puțină presiune pe prețuri, mai puțină inovație și mai puține instrumente pentru autorități atunci când piața se schimbă. Pentru consumator, efectul se poate vedea în oferte mai puțin competitive, acoperire mai lent adaptată și servicii mai scumpe decât ar permite o piață contestabilă.
BEREC critică și tendința de centralizare a deciziilor la nivelul Comisiei Europene. În mai multe documente, organismul avertizează că Digital Networks Act mută putere de la autoritățile naționale spre Comisie, prin veto-uri, acte de punere în aplicare, proceduri europene și un rol extins pentru noul Office for Digital Networks. BEREC spune că acest lucru poate părea o simplificare pe hârtie, dar în practică poate adăuga niveluri administrative, întârzieri și incertitudine juridică.
În zona reglementării operatorilor cu putere semnificativă pe piață, BEREC se opune extinderii dreptului de veto al Comisiei asupra remediilor impuse de autoritățile naționale. Autoritățile spun că remediile trebuie adaptate la analiza pieței, la realitățile naționale și uneori locale, deoarece problemele de concurență nu sunt identice în toate statele membre. O listă rigidă de remedii sau un produs de acces armonizat impus de sus poate să nu rezolve problema concretă dintr-o piață și poate chiar să întârzie accesul operatorilor alternativi la infrastructură.
Aceeași tensiune apare la pachetul privind „Single Passport”, prin care un furnizor ar putea notifica activitatea într-un singur stat membru, iar autoritatea acelui stat ar avea un rol extins în aplicarea condițiilor pentru mai multe piețe. BEREC spune că ideea ridică îndoieli serioase privind jurisdicția, complexitatea, distribuția inegală a sarcinilor între autorități, riscul de forum shopping și finanțarea autorităților naționale. Organismul propune o variantă mai simplă: un punct unic de notificare poate fi util, dar aplicarea regulilor trebuie să rămână la autoritățile din statele unde serviciile sunt efectiv furnizate.
Un alt dosar cu impact direct asupra cetățenilor este închiderea rețelelor de cupru. Digital Networks Act urmărește accelerarea tranziției de la vechile rețele de cupru la fibră, iar BEREC salută obiectivul. Totuși, avertizează că o închidere impusă prea rigid poate crea riscuri pentru conectivitate și concurență, mai ales în țările sau regiunile unde fibra nu este încă suficient de disponibilă.
BEREC acceptă că în multe state procesul este deja avansat. În unele țări, închiderea cuprului a fost deja realizată sau este aproape de finalizare, iar aplicarea unui nou regim birocratic ar putea încetini procese care funcționează deja. În alte zone, însă, închiderea necondiționată după 2035 poate fi riscantă dacă fibra nu acoperă cel puțin 95% din spații sau dacă nu există o alternativă adecvată și accesibilă.
Pentru utilizatori, acest detaliu este decisiv. Dacă rețeaua de cupru se închide înainte ca o alternativă fixă de calitate să fie disponibilă, unii consumatori ar putea pierde singura rețea fixă pe care o au. Ei ar putea fi împinși spre soluții wireless sau satelit, posibil cu prețuri mai mari sau calitate mai scăzută. BEREC cere ca statele membre să poată face excepții atunci când fibra nu este viabilă economic sau când acoperirea reală nu este suficientă.
Închiderea cuprului este legată și de informarea consumatorilor. BEREC spune că informația către utilizatori este esențială pentru o tranziție reușită și că obligațiile de comunicare trebuie să acopere nu doar operatorii de rețea, ci și furnizorii de servicii care au relația directă cu clienții. Utilizatorii vulnerabili, serviciile critice și persoanele care depind de conexiuni vechi trebuie protejate prin informații clare, termene realiste și servicii alternative funcțional echivalente.
Drepturile utilizatorilor reprezintă o altă zonă de avertisment. BEREC salută faptul că Digital Networks Act păstrează reguli sectoriale pentru consumatori, dar spune că forma actuală poate reduce protecții naționale care funcționează bine. Problema vine din trecerea la un regulament direct aplicabil și din „armonizarea maximă”, care poate împiedica statele membre să păstreze reguli suplimentare privind contractele, transparența, notificarea modificărilor de preț, instrumentele de comparare sau soluționarea disputelor.
BEREC atrage atenția asupra contractelor telecom de 24 de luni, a taxelor de reziliere anticipată și a clauzelor de indexare a prețurilor în timpul contractului. Organismul spune că Digital Networks Act nu oferă suficiente reguli clare pentru ca aceste practici să rămână rezonabile și transparente. Dacă statele membre pierd posibilitatea de a impune detalii privind forma notificărilor sau perioade mai scurte de angajament, consumatorii pot ajunge mai ușor blocați în contracte sau surprinși de creșteri de preț.
În zona serviciului universal, BEREC susține ideea că accesul la internet și la comunicații vocale trebuie să rămână o plasă de siguranță pentru incluziune digitală. Dar organismul avertizează că statele membre trebuie să poată păstra măsuri naționale utile pentru persoane cu venituri mici, persoane cu nevoi sociale speciale, utilizatori cu dizabilități, microîntreprinderi, organizații non-profit sau alte categorii vulnerabile. În viziunea BEREC, serviciul universal nu este doar o regulă tehnică, ci garanția că digitalizarea nu lasă în urmă oameni și activități esențiale.
Net neutrality rămâne confirmată ca principiu fundamental în proiectul Digital Networks Act, dar BEREC cere clarificări. Organismul spune că, dacă Regulamentul privind internetul deschis este integrat în noua lege, trebuie integrate și considerentele sale, deoarece acestea ajută la interpretarea regulilor. BEREC cere, de asemenea, ca obligațiile de transparență să se aplice „utilizatorilor finali”, nu doar „consumatorilor”, pentru ca protecția să nu fie îngustată inutil.
Apelurile de urgență și sistemele de avertizare publică sunt un alt punct sensibil. Digital Networks Act introduce reguli pentru comunicații de urgență prin aplicații legate de portofelul european de identitate digitală, localizarea apelantului și avertizările publice. BEREC salută modernizarea, dar spune că termenii și responsabilitățile trebuie clarificate, iar statele membre nu trebuie împiedicate să păstreze sisteme naționale eficiente, inclusiv aplicații existente. Organismul cere și obligații clare ca operatorii să informeze utilizatorii atunci când închiderea rețelelor vechi, de exemplu 2G sau 3G, poate afecta accesul la 112 pe dispozitive mai vechi.
În materie de fraudă telecom, BEREC susține măsuri mai puternice împotriva folosirii abuzive a numerelor, spoofingului și apelurilor frauduloase. Totuși, avertizează că armonizarea nu trebuie să încetinească reacția autorităților naționale la scheme noi. Fraudatorii se adaptează rapid, iar o autoritate națională trebuie să poată bloca temporar numere sau servicii atunci când apare o amenințare, fără să aștepte ani de zile actualizarea unor ghiduri europene.
Și în domeniul sateliților, BEREC susține armonizarea, dar respinge centralizarea excesivă. Organismul spune că serviciile prin satelit sunt în mod natural transfrontaliere și pot ajuta la conectarea zonelor izolate, la reziliența rețelelor și la autonomia tehnologică europeană. Dar licențierea spectrului satelitar are legături cu securitatea națională, apărarea, cercetarea științifică și coordonarea internațională, iar statele membre trebuie să păstreze un rol real. BEREC propune o armonizare mai țintită, bazată pe condiții minime europene și pe mecanisme existente precum CEPT și ITU, nu pe înlocuirea autorizațiilor naționale cu autorizații centralizate ale Comisiei.
În zona securității și rezilienței, BEREC susține obiectivul de a reduce dependențele riscante și de a consolida lanțurile de aprovizionare. Totuși, avertizează că eliminarea obligatorie a furnizorilor considerați cu risc ridicat trebuie făcută proporțional, pe baza unor evaluări de risc, ținând cont de ciclul de viață al echipamentelor, costuri, disponibilitatea alternativelor și capacitatea industrială. Înlocuirea rapidă a echipamentelor încă neamortizate poate muta bani din investiții noi în fibră, 5G avansat sau 6G către înlocuirea unor active existente.
Pozițiile BEREC arată o linie comună: reforma telecom trebuie să simplifice doar acolo unde simplificarea ajută cu adevărat piața și utilizatorii. Dacă simplificarea înseamnă mai multă putere centralizată, proceduri mai rigide, mai puține instrumente pentru autoritățile naționale și protecții mai slabe pentru consumatori, rezultatul poate fi opus celui promis.
Pentru Uniunea Europeană, Digital Networks Act este un test de echilibru. Europa are nevoie de investiții, rețele mai sigure, fibră, 5G, 6G, sateliți și servicii digitale avansate. Dar BEREC avertizează că aceste obiective nu pot fi atinse prin slăbirea concurenței, prin privatizarea de facto a spectrului în favoarea operatorilor existenți sau prin reducerea drepturilor utilizatorilor. În formula viitoarei președinte BEREC, reforma trebuie să fie „evoluție, nu revoluție”.