Google și Apple folosesc argumentele de securitate și confidențialitate pentru a rezista măsurilor europene care le-ar obliga să deschidă mai mult ecosistemele digitale către concurenți, susține o analiză publicată de Tech Policy Press. Textul, semnat de George Colville, analist de politici la Open Markets Institute Europe, arată că aplicarea Regulamentului privind piețele digitale, DMA, ajunge într-o etapă decisivă pentru că vizează accesul la date, interoperabilitatea sistemelor de operare și piața emergentă a asistenților AI.
Pe scurt
-
Analiza susține că Google și Apple prezintă interoperabilitatea și partajarea datelor ca riscuri majore pentru securitate și confidențialitate.
-
Comisia Europeană folosește DMA pentru a deschide ecosisteme digitale controlate de mari platforme, inclusiv Android și iOS.
-
Una dintre mize este accesul rivalilor la funcții ale sistemelor de operare necesare pentru asistenți AI concurenți.
-
Autorul spune că riscurile de securitate există, dar pot fi gestionate prin permisiuni, standarde, evaluări independente și control din partea utilizatorilor.
-
Analiza avertizează că, fără interoperabilitate, Google și Apple pot câștiga din start competiția pentru asistenții AI de pe telefoanele mobile.
Analiza pornește de la o schimbare importantă în aplicarea DMA. După trei ani de la intrarea în vigoare, Comisia Europeană folosește tot mai mult instrumente care pot deschide ecosisteme digitale închise: obligații de interoperabilitate și obligații de partajare a datelor. Aceste măsuri pot afecta direct modelul de afaceri al companiilor care controlează platforme prin care trec aplicații, servicii, date și utilizatori.
În aprilie, Comisia a propus ca Google să partajeze cu terți date anonimizate din motorul său de căutare, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. Potrivit analizei, aceste date ar urma să fie folosite exclusiv pentru îmbunătățirea funcțiilor de căutare ale altor motoare și ale unor chatboți AI. Miza este importantă deoarece asistenții AI pot deveni o nouă formă de căutare pe internet, iar accesul exclusiv la datele Google poate consolida poziția companiei și în piața AI.
Comisia a intervenit și în cazul Meta, pentru a împiedica blocarea unor competitori care vor să ofere chatboți pe WhatsApp. În lectura autorului, aceste intervenții arată că Bruxellesul încearcă să acționeze devreme pe piețele AI, înainte ca structura concurențială să fie deja blocată de companiile dominante.
Procedurile privind Android sunt prezentate ca una dintre cele mai importante acțiuni actuale de aplicare a DMA. Comisia urmărește să împiedice Google să folosească controlul asupra Android pentru a domina piața asistenților AI pe telefoane mobile. Pentru aceasta, rivalii Google Gemini ar trebui să aibă un nivel de acces comparabil la funcții esențiale ale sistemului de operare.
Un asistent AI instalat pe telefon are nevoie de acces profund la sistem pentru a fi cu adevărat util. El poate avea nevoie să înțeleagă contextul din mai multe aplicații, să trimită e-mailuri, să partajeze fotografii, să plaseze comenzi sau să fie activat prin comenzi vocale. Dacă aceste funcții sunt rezervate serviciilor proprii ale Google sau Apple, competitorii pot rămâne inferiori chiar înainte ca utilizatorii să îi testeze.
Aceeași logică se aplică și iOS. Comisia a cerut deja Apple să permită magazine de aplicații terțe, să deschidă unele funcții pentru dispozitive conectate non-Apple, să facă interoperabilă partajarea de fișiere prin AirDrop și să accepte mai multă deschidere în ecosistemul iPhone. Pentru Apple, care își bazează o parte importantă din avantajul comercial pe controlul strict al ecosistemului, astfel de obligații ating nucleul modelului său de platformă.
Analiza susține că aceste măsuri corespund promisiunii DMA: împiedicarea marilor platforme de a folosi controlul asupra unor infrastructuri digitale esențiale pentru a bloca inovarea, a limita concurența sau a impune condiții incorecte firmelor care depind de ele. Fără interoperabilitate, Google și Apple ar porni cu un avantaj structural în competiția pentru asistentul AI implicit al utilizatorilor de Android și iOS.
Autorul leagă reacția companiilor de această miză. Google și Apple au construit, potrivit analizei, o campanie de lobby centrată pe ideea că interoperabilitatea și partajarea datelor sunt periculoase pentru consumatori pentru că ar crea riscuri pentru confidențialitate și securitate.
Google a invocat, în dezbaterea privind partajarea datelor de căutare, exemplul AOL din 2006, când publicarea unor date de căutare a dus la identificarea utilizatorilor. Analiza consideră comparația discutabilă, deoarece datele AOL au fost publicate deschis și nu au fost anonimizate, în timp ce datele pe care Comisia le-ar cere de la Google ar fi anonimizate și accesibile doar unor actori aprobați, supuși la standarde de securitate și confidențialitate.
Riscul de reidentificare nu este respins. Autorul spune că îngrijorările tehnice privind de-anonimizarea nu trebuie ignorate. Totuși, poziția Google trebuie privită cu scepticism, deoarece compania are un interes comercial direct în a nu partaja date care pot ajuta motoare de căutare rivale și dezvoltatori AI concurenți.
Apple a anunțat la WWDC26 că nu va lansa în Europa cea mai nouă actualizare AI pentru Siri, invocând lipsa unor soluții care să protejeze confidențialitatea și securitatea. Compania a susținut că sistemele AI pot fi deturnate pentru a fura date personale sau pentru a modifica fișiere și setări fără consimțământul utilizatorului.
Analiza ridică mai multe întrebări despre această poziție. Apple permite deja sisteme AI terțe pe macOS, propriul Siri AI este tratat diferit de aceleași riscuri, iar iOS ar putea fi proiectat astfel încât utilizatorii să controleze granular ce date, aplicații sau funcții poate accesa un asistent AI, inclusiv cel al Apple.
Întârzierea lansării Siri AI în Europa este prezentată ca parte a unui tipar mai vechi. Apple s-a opus deschiderii ecosistemului său pentru magazine de aplicații terțe, interoperabilitate hardware și servicii AI concurente. Compania a criticat DMA și a cerut chiar abrogarea acestuia, potrivit analizei.
În cazul AirPods, Apple a întârziat lansarea unor funcții în Uniunea Europeană, dar ulterior le-a introdus pe piața europeană. Autorul vede în această strategie o încercare de a crea presiune publică asupra Comisiei, prin nemulțumirea consumatorilor care nu primesc aceleași funcții ca utilizatorii din alte regiuni.
Argumentul central al Google și Apple este că un sistem mai deschis creează noi căi de abuz, acces necontrolat la date și slăbirea arhitecturii de securitate. Analiza admite că interoperabilitatea poate crea riscuri suplimentare, mai ales dacă actori rău intenționați sau neglijenți obțin acces la funcții sensibile.
Autorul subliniază însă că sistemele deschise nu sunt automat nesigure, iar sistemele închise nu sunt automat sigure. Sistemele desktop, inclusiv macOS, permit de decenii instalarea și integrarea unor aplicații și servicii terțe fără colaps sistemic de securitate. În același timp, magazinele mobile controlate de Google și Apple au admis în repetate rânduri aplicații malițioase, inclusiv spyware și adware mascate drept instrumente legitime.
Securitatea depinde de modul în care sunt proiectate permisiunile, procesele de verificare, standardele și protecțiile implicite. Un sistem interoperabil poate fi construit cu reguli stricte privind accesul la date, aprobarea dezvoltatorilor, transparența față de utilizator și posibilitatea de retragere a permisiunilor.
Analiza susține că utilizatorii ar trebui să poată alege între asistenți AI diferiți, nu să fie direcționați automat către produsul companiei care controlează sistemul de operare. Unii utilizatori ar putea prefera un asistent AI axat pe confidențialitate, alții unul pentru copii, unul care funcționează local pe dispozitiv sau unul specializat pe productivitate.
Lipsa interoperabilității poate bloca această diversitate. Start-up-urile și competitorii mai mici pot dezvolta produse mai bune pe anumite nișe, dar nu pot concura dacă nu au acces la funcțiile de bază ale sistemului de operare. Într-o piață a AI aflată la început, avantajul de platformă poate decide rapid câștigătorii.
Autorul cere ca riscurile de confidențialitate și securitate să fie evaluate transparent și independent, de autorități de reglementare și experți tehnici fără interese comerciale contradictorii. Companiile dominante pot contribui la identificarea problemelor tehnice, dar nu ar trebui să aibă ultimul cuvânt asupra echilibrului dintre siguranță, concurență și alegerea utilizatorilor.
Concluzia analizei este că securitatea și confidențialitatea sunt preocupări reale, dar pot deveni și o apărare convenabilă pentru menținerea puterii de piață. Interoperabilitatea și partajarea datelor sunt prezentate ca instrumente esențiale pentru deschiderea piețelor dominate de câteva platforme, inclusiv în AI, căutare și sisteme de operare mobile.