Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei avertizează că scenariile folosite pentru planificarea viitoarelor rețele europene de electricitate, gaz și hidrogen nu arată încă suficient de credibil cum va ajunge Uniunea Europeană la țintele sale climatice și energetice. Opinia ACER vizează proiectul de raport al ENTSO-E și ENTSOG pentru scenariile TYNDP 2026, folosite în planificarea infrastructurii energetice europene pe termen lung.
Pe scurt
-
ACER spune că scenariile TYNDP 2026 nu oferă încă o cale suficient de credibilă pentru atingerea țintelor climatice și energetice ale UE.
-
Agenția critică metoda de „gap-filling”, prin care consumul final de cărbune și petrol este redus pentru a arăta conformitate formală cu țintele europene.
-
ACER cere ca scenariile să arate transparent decalajul rămas față de obiectivele UE privind eficiența energetică și energia regenerabilă.
-
Agenția cere mai multă transparență privind proiectele incluse în rețelele de referință, mai ales pentru infrastructura de hidrogen.
-
Raportul TYNDP 2026 a fost depus cu aproximativ șase luni întârziere, ceea ce poate afecta credibilitatea planificării energetice.
TYNDP, planul european de dezvoltare a rețelelor pe zece ani, este una dintre bazele pe care UE își planifică infrastructura energetică. El influențează modul în care sunt evaluate viitoarele investiții în linii electrice, conducte de gaz, rețele de hidrogen, interconectări și proiecte transfrontaliere.
Scenariile pregătite de ENTSO-E, rețeaua operatorilor de transport de electricitate, și ENTSOG, rețeaua operatorilor de transport de gaz, trebuie să arate cum ar putea evolua consumul, producția și transportul de energie până în 2050. Ele trebuie să fie aliniate cu țintele UE pentru 2030 și cu obiectivul de neutralitate climatică în 2050.
ACER recunoaște că raportul pentru 2026 aduce progrese. Agenția menționează dezvoltarea scenariilor comune pentru electricitate, gaz și hidrogen, introducerea pentru prima dată a unor variante economice, implicarea unui grup de referință al părților interesate și o foaie de parcurs pentru inovare.
Critica centrală privește însă credibilitatea drumului către țintele climatice și energetice. ACER spune că scenariile nu oferă încă o reprezentare suficient de solidă a transformărilor necesare pentru ca UE să își atingă obiectivele. Problema nu este doar dacă cifrele finale par compatibile cu țintele, ci dacă evoluția descrisă de scenarii arată realist ce trebuie construit, electrificat, înlocuit sau eficientizat.
Agenția critică metoda numită „gap-filling”. Aceasta reduce în scenariul central consumul final de energie din cărbune și petrol până când indicatorii arată conformitate cu ținta UE de consum final de energie. ACER spune că metoda este prea simplă pentru dimensiunea decalajului rămas față de obiectivele europene.
Reducerea pe hârtie a consumului de cărbune și petrol ar trebui să fie însoțită de o creștere corespunzătoare a alternativelor curate. ACER menționează energia regenerabilă, electrificarea, pompele de căldură, vehiculele electrice, hidrogenul și măsurile de eficiență energetică. În forma actuală, metoda nu ajustează suficient cererea și infrastructura pentru ceilalți purtători de energie, inclusiv electricitate și metan.
Rezultatul este un risc de compatibilitate doar formală. Scenariile pot părea aliniate la unele ținte după aplicarea metodei de corecție, dar fără să arate suficient de clar transformarea reală a sistemului energetic. ACER cere ca raportul final pentru TYNDP 2026 să recunoască explicit limitele acestei metode și să cuantifice transparent decalajul rămas între scenariile naționale de bază și țintele UE.
Agenția leagă problema și de planurile naționale energie-climă. Acestea ar fi trebuit să arate cum contribuie statele membre la obiectivele comune ale UE, dar evaluările Comisiei Europene și analize independente indică în continuare un decalaj, mai ales la eficiența energetică, cu efecte și asupra țintelor de climă și regenerabile.
ACER avertizează că problema va deveni și mai importantă odată cu ținta climatică pentru 2040. Dacă scenariile reduc mecanic cererea de combustibili fosili fără să arate tehnologiile curate și măsurile de eficiență care înlocuiesc această cerere, planificarea rețelelor poate deveni mai puțin realistă și mai puțin utilă pentru alegerea proiectelor de infrastructură.
Un alt punct critic privește rețelele de referință folosite în scenarii. ACER spune că metodologia aplică criterii diferite pentru proiectele de electricitate și cele de hidrogen. La electricitate, categoria proiectelor „planificate, dar încă neautorizate” este considerată prea largă. În TYNDP 2026, această categorie reprezintă 26% dintre proiectele de transport al electricității depuse, adică 47 din 178.
Pentru hidrogen, ACER spune că pot fi incluse proiecte pe baza unor criterii și mai largi, inclusiv statutul de proiect de interes comun sau mutual, indiferent de maturitatea proiectului. Agenția ar prefera, pentru orizonturile 2030 și 2035, o abordare mai prudentă, bazată mai ales pe proiecte care au ajuns la decizie finală de investiție sau au un nivel de maturitate suficient de avansat.
Datele citate de ACER arată că, dintre proiectele de hidrogen depuse pentru TYNDP 2026, 87% au fost incluse pe lista candidată PCI/PMI, iar o mare parte sunt încă mai puțin avansate. Agenția cere ca statutul și maturitatea proiectelor incluse în scenarii să fie documentate transparent, mai ales pentru proiectele de hidrogen și pentru proiectele electrice încă neautorizate.
Hidrogenul este un punct de incertitudine major. ACER cere scenarii care să testeze ipoteze diferite privind cererea și oferta de hidrogen, pentru a surprinde mai bine riscul de a construi prea multă sau prea puțină infrastructură. În forma actuală, variantele economice sunt considerate utile, dar prea limitate pentru a arăta direcții suficient de diferite ale tranziției energetice.
Variantele economice „High Economy” și „Low Economy” ajustează cererea de electricitate și hidrogen în jurul scenariului central, dar diferențele rămân mici. ACER notează că cererea finală de energie în UE variază cu doar aproximativ 1% față de traiectoria centrală în 2035 și 2040. Pentru hidrogen, unde incertitudinea este ridicată, agenția consideră că aceste variații nu sunt suficiente.
Transparența a crescut față de ciclurile precedente, dar ACER spune că rămân probleme. Platforma de vizualizare include acum date privind cererea de gaz pentru utilizări finale, iar secțiunea cu rezultate este mai extinsă decât în edițiile anterioare. Totuși, multe date sunt încă prezentate doar la nivelul UE, nu pe țări.
ACER cere ca raportul final să includă la nivel de țară cifre privind cererea de electricitate, cererea totală de gaz, inclusiv biometan, cererea de hidrogen și producția de electricitate pe tipuri. Agenția cere și grafice privind fluxurile transfrontaliere de electricitate, metan și hidrogen între statele membre.
Consultarea părților interesate s-a îmbunătățit, în special prin Grupul de Referință al Părților Interesate. ACER consideră că ENTSO-E și ENTSOG au făcut eforturi rezonabile pentru implicarea operatorilor de transport și distribuție, industriei, societății civile și actorilor de pe partea cererii.
Totuși, agenția spune că unele ipoteze importante privind cererea au fost publicate mai mult „pentru informare”, nu pentru o analiză reală a părților interesate. De asemenea, verificările privind diferențele dintre ipotezele operatorilor de transport și valorile din planurile naționale energie-climă au devenit publice prea târziu, când consultarea era deja închisă.
ACER cere ca în viitoarele cicluri TYNDP diferențele dintre ipotezele operatorilor și planurile naționale energie-climă să fie documentate și justificate încă din faza de consultare publică. Agenția vrea și comparații mai sistematice la nivel de țară între ipotezele TYNDP și valorile din NECP.
O altă problemă este coerența dintre TYNDP și ERAA, evaluarea europeană a adecvării resurselor. ACER spune că diferențele dintre ipotezele celor două procese au persistat în mai multe cicluri. Unele diferențe pot fi justificate prin calendar sau metodologie, dar trebuie explicate clar și menținute limitate.
Întârzierea raportului este un semnal suplimentar. ACER amintește că proiectul de raport pentru scenariile TYNDP ar fi trebuit publicat și transmis până la 31 decembrie 2025. ENTSO-E și ENTSOG l-au trimis pe 11 iunie 2026, cu aproximativ șase luni întârziere. Este al doilea ciclu consecutiv în care termenul a fost ratat.
Întârzierea contează deoarece datele folosite au data-limită 31 decembrie 2024. ACER avertizează că, dacă procesul continuă să întârzie, livrabilele TYNDP publicate în 2027 ar putea fi bazate pe ipoteze și date din 2024. Într-o piață energetică și politică în schimbare rapidă, acest decalaj poate slăbi relevanța și credibilitatea planificării.
Pentru finalizarea raportului TYNDP 2026, ACER cere trei corecții principale: transparență privind decalajul rămas față de țintele UE, explicarea limitelor metodei de „gap-filling” și clarificarea diferențelor dintre scenariul central TYNDP și scenariile corespunzătoare ERAA.
Pentru TYNDP 2028, agenția cere o metodă mai credibilă de aliniere la ținte, variante economice mai relevante, transparență mai mare privind proiectele incluse în rețelele de referință, scenarii cu sensibilități pentru hidrogen, mai mult control public asupra ipotezelor pe țări, coerență mai bună cu ERAA și un proces de pregătire mai rapid.