Uniunea Europeană a cerut protejarea Curții Penale Internaționale și a personalului instanțelor internaționale împotriva amenințărilor, intimidării, ingerințelor și sancțiunilor. Declarația a fost făcută de Înaltul Reprezentant al UE în numele celor 27 de state membre și publicată de Consiliu la 16 iulie 2026, înaintea Zilei internaționale a justiției penale, marcată la 17 iulie.
Pe scurt
-
UE își reafirmă sprijinul pentru Curtea Penală Internațională, tribunalele internaționale create pentru anumite conflicte și instanțele hibride care combină participarea națională cu cea internațională.
-
Statele sunt chemate să coopereze deplin cu Curtea, inclusiv pentru anchete, procese și celelalte obligații prevăzute de Statutul de la Roma. UE susține extinderea participării la acest sistem și aplicarea sa integrală.
-
Judecătorii, procurorii, funcționarii și celelalte persoane care lucrează pentru instanțele internaționale trebuie protejate de presiuni, amenințări și sancțiuni care le-ar putea împiedica activitatea.
-
UE spune că victimele crimelor internaționale au dreptul la adevăr, justiție și despăgubiri, precum și la garanții că aceleași fapte nu vor fi repetate.
-
Sprijinul european va continua prin contribuții politice, diplomatice, financiare și practice, inclusiv prin consolidarea instanțelor naționale care investighează și judecă asemenea crime.
Curtea Penală Internațională este instanța permanentă creată pentru urmărirea celor mai grave crime aflate în competența sa, atunci când autoritățile naționale nu pot sau nu doresc să desfășoare în mod real procedurile necesare. Mandatul său se bazează pe Statutul de la Roma, iar activitatea instanței depinde în mare măsură de cooperarea statelor, deoarece Curtea nu dispune de propria forță de poliție.
În declarația publicată de Consiliul UE, Curtea este descrisă drept elementul central al sistemului internațional de justiție penală. Uniunea cere tuturor statelor să îi permită să își desfășoare activitatea independent și imparțial și să nu interfereze cu anchetele și dosarele aflate deja în lucru.
Apelul vizează atât presiunile politice, cât și măsurile îndreptate împotriva persoanelor care lucrează pentru instanțele internaționale. UE afirmă că judecătorii, procurorii și ceilalți oficiali trebuie protejați efectiv de amenințări sau sancțiuni care ar putea limita activitatea instanțelor ori descuraja cooperarea cu acestea.
Declarația nu indică un stat sau un dosar anume. Ea se referă la toate investigațiile și cauzele aflate în examinare în legătură cu situații din diferite regiuni ale lumii și insistă asupra necesității ca acestea să continue fără intimidare sau ingerință.
Curtea Penală Internațională nu înlocuiește instanțele naționale. Principiul complementarității înseamnă că responsabilitatea principală pentru investigarea și judecarea crimelor revine statelor, iar Curtea intervine atunci când sistemele naționale nu desfășoară proceduri reale.
Din acest motiv, sprijinul anunțat de UE include și consolidarea justiției la nivel național. Acesta poate acoperi pregătirea magistraților, capacitatea de investigare, protecția martorilor, conservarea probelor și cooperarea între autorități, fără ca declarația să anunțe un program sau o sumă nouă.
Poziția UE include Curtea Penală Internațională, tribunalele internaționale temporare și instanțele hibride. Acestea din urmă reunesc judecători, procurori sau norme naționale și internaționale și sunt folosite în unele situații în care sistemul intern nu poate gestiona singur crimele investigate.
Uniunea plasează victimele în centrul acestui sistem. Drepturile menționate includ aflarea adevărului, identificarea și tragerea la răspundere a autorilor, accesul la despăgubiri și măsuri care să reducă riscul repetării atrocităților.
Despăgubirile pot lua forme diferite, inclusiv compensații, restituirea unor drepturi, servicii de reabilitare sau recunoașterea oficială a suferinței. Măsurile concrete sunt stabilite în funcție de instanța competentă, hotărârile pronunțate și legislația aplicabilă.
UE leagă justiția penală internațională de prevenirea viitoarelor crime și de pacea durabilă. Declarația susține că lipsa răspunderii permite repetarea încălcărilor, în timp ce investigarea faptelor și repararea prejudiciilor oferă victimelor un rol direct în procesul de justiție.
Sprijinul european pentru Curte și pentru sistemul Statutului de la Roma va continua prin mijloace politice, diplomatice, financiare și practice. Declarația nu anunță o contribuție suplimentară sau o măsură nouă, dar confirmă menținerea susținerii acordate instanțelor internaționale și autorităților naționale care investighează crime grave.