Statele europene ar trebui să urmărească gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator pe tot parcursul anului, inclusiv în lunile de vară, pentru a detecta mai repede noi variante, creșteri neașteptate ale infectărilor și presiunea asupra spitalelor. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor propune un sistem comun care reunește date despre cazurile ușoare, internări, rezultate de laborator și caracteristicile genetice ale virusurilor.
Pe scurt
-
ECDC recomandă ca supravegherea virusurilor respiratorii să continue pe tot parcursul anului, deoarece SARS-CoV-2 nu s-a transformat într-un virus exclusiv de iarnă, iar epidemii de gripă și virus sincițial respirator pot apărea și în afara sezonului obișnuit. Chiar și în perioadele cu puține cazuri, statele ar trebui să păstreze capacitatea de a identifica, evalua și comunica rapid semnalele neobișnuite.
-
Sistemul de bază ar urma să combine informațiile primite de la medicii de familie, spitale, laboratoare și echipele care secvențiază virusurile. Datele trebuie să arate nu numai câte persoane se îmbolnăvesc, dar și ce categorii sunt mai expuse formelor severe, câți pacienți ajung în terapie intensivă și dacă apar variante mai transmisibile sau mai rezistente la tratamente.
-
ECDC consideră că supravegherea din spitale este esențială și nu poate fi înlocuită de alte surse. Statele sunt încurajate să urmărească pacienții internați cu infecții respiratorii severe, să înregistreze evoluția lor și să combine aceste informații cu testarea pentru gripă, SARS-CoV-2 și virusul sincițial respirator.
-
Datele din apele uzate, mortalitatea, ocuparea spitalelor, vânzarea medicamentelor, absenteismul și raportările voluntare ale populației pot completa sistemul. ECDC avertizează însă că aceste surse nu oferă singure informații suficiente despre vârsta pacienților, gravitatea bolii sau varianta virală și trebuie interpretate alături de datele medicale.
-
Informațiile colectate trebuie folosite pentru decizii concrete, precum calendarul campaniilor de vaccinare, recomandările privind antiviralele, pregătirea paturilor și a personalului medical sau măsurile de protecție în perioadele cu transmitere crescută. ECDC va publica module suplimentare în 2026 și 2027 privind dimensiunea sistemelor, pragurile de alertă, dosarele medicale electronice și posibil supravegherea prin ape uzate.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat un nou cadru pentru monitorizarea integrată a virusurilor respiratorii în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European. Documentul acoperă în principal gripa, SARS-CoV-2, virusul sincițial respirator, cunoscut prin acronimul RSV, și alte virusuri care provoacă infecții respiratorii acute.
Sistemele tradiționale urmăreau adesea fiecare virus separat și se concentrau mai ales asupra sezonului rece. ECDC recomandă acum reunirea informațiilor epidemiologice și de laborator pentru a construi o imagine comună asupra infecțiilor respiratorii, de la cazurile ușoare tratate în medicina primară până la internări, terapie intensivă și decese.
Noul cadru urmărește trei obiective. Autoritățile trebuie să monitorizeze unde, când și în ce grupuri se răspândesc bolile respiratorii, să urmărească modificările genetice și biologice ale virusurilor și să evalueze povara bolii, eficiența vaccinurilor și efectul intervențiilor de sănătate publică.
Medicii de familie și alte servicii de asistență primară pot oferi primele semnale privind creșterea circulației virusurilor în comunitate. O parte dintre pacienții cu simptome de gripă sau infecție respiratorie acută ar trebui testați după protocoale comune, astfel încât autoritățile să poată estima ce virusuri provoacă îmbolnăvirile și cât de repede se răspândesc.
ECDC acordă o importanță deosebită supravegherii cazurilor severe din spitale. Sistemele ar trebui să includă pacienții internați cu infecții respiratorii acute severe, să înregistreze vârsta, afecțiunile preexistente, internarea la terapie intensivă, externarea sau decesul și să asocieze aceste informații cu rezultatele testelor.
Monitorizarea numai a testelor pozitive din spitale poate produce o imagine incompletă, deoarece practicile de testare diferă între spitale, perioade și categorii de pacienți. ECDC preferă un sistem în care pacienții sunt incluși după o definiție clinică standardizată a bolii respiratorii severe, iar testarea pentru mai multe virusuri este integrată în supraveghere.
Laboratoarele trebuie să păstreze capacitatea de a identifica tipurile și subtipurile virusurilor gripale și de a secvenția gripa, SARS-CoV-2 și RSV. Aceste analize pot depista linii genetice noi, modificări care afectează transmiterea sau severitatea și eventuale diferențe între virusurile circulante și compoziția vaccinurilor.
ECDC recomandă folosirea testelor PCR multiplex, care pot detecta simultan mai multe virusuri respiratorii. Toate probele pozitive pentru gripă provenite din centrele de supraveghere ar trebui tipizate și subtipizate, inclusiv pentru a detecta virusuri gripale neobișnuite, provenite de la animale, care pot apărea în afara sezonului.
Statele care nu pot realiza anumite analize complexe ar trebui să trimită probe către laboratoare europene sau centre de referință ale Organizației Mondiale a Sănătății. Schimbul de probe și date permite evaluarea riscurilor la nivel european chiar dacă o nouă variantă apare inițial într-un număr mic de țări.
Supravegherea trebuie menținută și vara. ECDC arată că SARS-CoV-2 nu are în prezent un model exclusiv sezonier, iar epidemii de gripă și RSV pot apărea în afara lunilor de iarnă. Virusurile gripale detectate vara pot oferi indicii despre sezonul următor și despre cât de bine se potrivesc vaccinurile cu tulpinile care încep să circule.
Statele cu resurse limitate pot reduce intensitatea unor activități în perioadele liniștite, dar trebuie să păstreze un nivel minim de monitorizare și capacitatea de a extinde rapid testarea. ECDC recomandă ca supravegherea din spitale să fie protejată chiar și în perioadele cu bugete sau personal limitat, deoarece nu poate fi înlocuită ușor de alte sisteme.
Datele principale pot fi completate prin monitorizarea mortalității, focarelor din cămine și alte instituții, virusurilor din apele uzate și simptomelor raportate voluntar prin platforme digitale. Informațiile despre ocuparea spitalelor, acoperirea vaccinală, eficiența vaccinurilor, vânzarea medicamentelor și absenteismul din școli sau locurile de muncă pot oferi semnale suplimentare.
Apele uzate pot arăta că un virus circulă în comunitate înainte ca schimbarea să devină vizibilă în datele clinice. Metoda nu poate însă indica singură vârsta persoanelor infectate, gravitatea bolii, factorii de risc sau varianta exactă și trebuie combinată cu testarea pacienților și caracterizarea virusurilor.
ECDC include printre sursele suplimentare și căutările pe internet, postările despre simptome, achizițiile de medicamente pentru febră sau tuse și creșterea absenteismului. Aceste semnale pot indica o intensificare a transmiterii, dar pot fi influențate de interesul public și de relatările din presă și nu confirmă singure existența unui focar.
Datele trebuie transformate în decizii practice. Autoritățile le pot folosi pentru a stabili când încep campaniile de vaccinare, ce grupuri primesc prioritate, când medicii trebuie informați despre folosirea antiviralelor și cum sunt pregătite spitalele pentru un val de pacienți.
Planificarea spitalelor poate include rezervarea paturilor, organizarea secțiilor respiratorii, protecția personalului, extinderea testării și pregătirea unităților de terapie intensivă pentru copii. Recomandările către populație pot include igiena mâinilor, evitarea aglomerațiilor, purtarea măștii în anumite situații și măsuri suplimentare pentru grupurile vulnerabile.
ECDC vede dosarele medicale electronice și inteligența artificială drept instrumente care pot accelera colectarea și analiza informațiilor. Automatizarea ar putea reduce dependența de raportarea manuală a medicilor și ar putea menține sistemele funcționale în perioadele în care spitalele sunt foarte solicitate.
Agenția avertizează că datele electronice diferă între state, iar informațiile colectate pentru tratamentul pacienților nu sunt întotdeauna complete sau comparabile pentru supraveghere. Folosirea inteligenței artificiale ridică și întrebări privind protecția datelor, guvernanța și validitatea metodelor.
Cadrul publicat în iulie 2026 este primul modul al unui sistem care va fi completat treptat. ECDC intenționează să publice în cursul anului module privind numărul și frecvența probelor care trebuie analizate și pragurile folosite pentru identificarea epidemiilor, iar pentru 2027 pregătește orientări referitoare la supravegherea bazată pe dosare medicale electronice.
Documentul permite fiecărui stat să adapteze sistemul la structura serviciilor medicale, resurse și riscuri locale, dar cere folosirea unor definiții și metode suficient de apropiate pentru ca datele să poată fi comparate la nivel european. ECDC publică săptămânal informațiile transmise de state în sinteza europeană privind virusurile respiratorii.