Uniunea Europeană urmărește să ajungă la 35% din piața mondială a tehnologiilor pentru observarea oceanelor până în 2035 și a lansat o analiză a companiilor europene care dezvoltă senzori, roboți marini, platforme autonome, programe informatice și servicii pentru colectarea și prelucrarea datelor.
Pe scurt
-
OceanEye urmărește ca UE să devină principalul furnizor mondial de informații despre oceane și să producă peste o treime din datele marine disponibile la nivel global până în 2035.
-
Comisia estimează că industria europeană ar trebui să ajungă la 35% din piața mondială a tehnologiilor pentru observarea oceanelor, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale, senzorilor autonomi și gemenilor digitali.
-
Programele europene existente ar urma să mobilizeze peste 92 de milioane de euro: 50 de milioane pentru monitorizare globală, 12 milioane pentru sisteme de date și 30 de milioane pentru startupuri.
-
Geamănul digital european al oceanului va combina date în timp real cu inteligență artificială și supercalculatoare pentru anticiparea furtunilor, valurilor de căldură marine și altor schimbări și ar urma să fie disponibil gratuit până în 2030.
-
Companiile și organizațiile din domeniu pot participa până la 15 septembrie la analiza Comisiei privind competitivitatea industriei europene și obstacolele cu care aceasta se confruntă.
Comisia Europeană a lansat un studiu privind structura, performanța și competitivitatea sectorului european al tehnologiilor pentru observarea oceanelor, ca parte a pregătirii inițiativei OceanEye.
Analiza este destinată companiilor și organizațiilor care produc senzori și instrumente marine, dezvoltă vehicule autonome și roboți, furnizează date, programe informatice și servicii de analiză sau integrează mai multe sisteme de observare.
Comisia vrea să stabilească punctele forte industriale ale Europei, diferențele față de concurenții internaționali și dificultățile care limitează dezvoltarea companiilor. Rezultatele vor putea influența viitoarele politici, programe de finanțare și măsuri de sprijin pentru sector.
Companiile pot răspunde până la 15 septembrie. Completarea chestionarului durează aproximativ 15–20 de minute, iar participanții vor primi un rezumat al rezultatelor agregate.
Societățile care își dau acordul pot fi selectate și pentru studii de caz privind industria europeană. Participarea la cercetare nu garantează accesul la finanțare și nu reprezintă o procedură de acordare a unor contracte sau granturi.
Studiul susține obiectivele OceanEye, inițiativa prin care UE urmărește să își dezvolte capacitatea de colectare, combinare și folosire a informațiilor despre oceane. Comisia consideră că Europa ar trebui să devină până în 2035 principalul furnizor mondial de informații marine.
Unul dintre obiective este ca sistemele europene să furnizeze peste 35% din datele mondiale privind oceanele. Un altul este ca industria UE să ajungă la o cotă de 35% din piața mondială a tehnologiilor de observare.
Documentele nu indică dimensiunea actuală a pieței, cota deținută în prezent de companiile europene sau valoarea economică pe care ar reprezenta-o atingerea obiectivului. Procentul de 35% este o țintă pentru 2035, nu o estimare a poziției actuale a UE.
OceanEye acoperă tehnologii precum senzorii submarini, platformele de suprafață, vehiculele autonome, sateliții, inteligența artificială, sistemele de modelare și serviciile prin care datele sunt transformate în informații utilizabile.
Datele pot include temperatura și salinitatea apei, curenții, înălțimea valurilor, nivelul mării, concentrația de oxigen, poluarea, distribuția speciilor și evoluția habitatelor marine.
Aceste informații sunt folosite pentru siguranța operațiunilor maritime, prognozele meteorologice, modelele climatice, protecția coastelor, conservarea ecosistemelor și activitățile economice din pescuit, transport, energie offshore și alte componente ale economiei albastre.
Comisia estimează că oceanele acoperă aproximativ 70% din suprafața planetei, însă numai 5% au fost explorate și cartografiate. OceanEye urmărește să reducă această diferență prin coordonarea sistemelor europene și atragerea investițiilor publice și private.
Inițiativa nu pornește de la construirea unui singur sistem european. Ea urmărește conectarea infrastructurilor, programelor și rețelelor existente, îmbunătățirea modului în care datele sunt colectate și distribuite și dezvoltarea unor tehnologii care pot fi comercializate.
Comisia vrea să îmbunătățească guvernanța europeană a datelor marine și să reducă fragmentarea dintre infrastructurile naționale, proiectele de cercetare, sistemele de monitorizare și serviciile utilizate de autorități și companii.
O componentă centrală este geamănul digital european al oceanului, un model virtual care combină date actualizate privind temperatura, curenții, poluarea și alte condiții marine.
Platforma folosește inteligență artificială și capacitate de supercalcul pentru a reproduce situația oceanului, a analiza evoluțiile din trecut și a construi scenarii privind schimbările viitoare.
Printre utilizările prevăzute se află anticiparea furtunilor, valurilor de căldură marine, schimbării curenților și altor fenomene cu efecte asupra comunităților costiere, ecosistemelor și activităților economice.
Geamănul digital ar urma să poată fi utilizat de autorități, oameni de știință și companii și să devină disponibil gratuit până în 2030. Documentele nu precizează ce funcționalități vor fi incluse la lansare și nici ce date vor putea fi accesate fără restricții.
Pentru companii, OceanEye include 30 de milioane de euro destinate startupurilor care dezvoltă tehnologii precum drone submarine și senzori bazați pe inteligență artificială.
Comisia intenționează să sprijine și parteneriate public-private prin care rezultatele cercetării să fie transformate în produse pregătite pentru piață. O dificultate recurentă în acest sector este trecerea de la prototipuri și proiecte științifice la producția comercială.
Finanțarea europeană anunțată depășește 92 de milioane de euro și provine din programe existente, inclusiv Horizon Europe și Consiliul European pentru Inovare.
Din această sumă, cel puțin 50 de milioane de euro sunt prevăzute pentru monitorizarea globală a oceanelor, 12 milioane pentru sistemele de date și 30 de milioane pentru startupuri.
Cele 92 de milioane de euro nu reprezintă bugetul total al OceanEye până în 2035. Suma se referă la resursele identificate prin programele europene existente, iar inițiativa presupune și contribuții din partea statelor, organizațiilor filantropice și companiilor private.
UE va solicita partenerilor să investească în sisteme de observare pe termen lung și să susțină Sistemul global de observare a oceanelor. Comisia urmărește crearea unei alianțe internaționale care să reunească state, instituții de cercetare, organizații și investitori.
OceanEye este legată de Pactul european pentru oceane, care urmărește protejarea ecosistemelor și dezvoltarea activităților maritime sustenabile. Observarea este considerată infrastructura de date necesară pentru urmărirea stării oceanelor și măsurarea efectelor politicilor.
Datele mai precise pot permite autorităților să identifice mai devreme deteriorarea habitatelor, apariția poluării sau schimbarea temperaturii apei. Ele pot fi folosite și pentru planificarea restaurării ecosistemelor și evaluarea rezultatelor intervențiilor.
Pentru comunitățile costiere, informațiile privind nivelul mării, valurile, furtunile și eroziunea pot contribui la planificarea infrastructurii și a măsurilor de adaptare. Calitatea deciziilor depinde însă de continuitatea observațiilor și de compatibilitatea datelor provenite din surse diferite.
Inițiativa include și programe de pregătire profesională pentru locuri de muncă în tehnologia marină, știința datelor și inginerie. Comisia nu a stabilit în materialele furnizate numărul participanților sau calendarul lansării acestor programe.
Publicul ar urma să fie implicat printr-o Săptămână a observării oceanelor în 2027, activități în școli și proiecte desfășurate prin EU4Ocean și rețeaua European Blue Schools.
Inițiativa prevede și un laborator al Noului Bauhaus European pentru comunitățile oceanice, costiere și insulare. Artiștii și designerii vor putea transforma datele marine în expoziții, instalații și activități pentru public.
Prin coaliția EU4Ocean sunt avute în vedere mentorat și stagii pentru tinerii interesați de cariere legate de oceane. Aceste activități sunt prezentate drept direcții ale inițiativei, fără o distribuție financiară sau un calendar complet.
Obiectivele pentru 2035 depind de capacitatea UE de a coordona infrastructuri aflate în mai multe țări, de a păstra sistemele de observare pentru perioade lungi și de a transforma datele publice în produse și servicii comerciale.
Sectorul include companii cu profiluri diferite, de la producători de componente și instrumente până la furnizori de platforme, programe informatice și analiză. Studiul lansat de Comisie urmărește să determine unde se află cele mai importante capacități și lipsuri.
Producătorii de senzori pot furniza echipamente pentru măsurarea temperaturii, salinității, presiunii, poluării și proprietăților biologice ale apei. Dezvoltatorii de platforme construiesc vehicule submarine, geamanduri și sisteme robotizate care transportă instrumentele.
Furnizorii de date și analiză transformă observațiile în prognoze, hărți și servicii pentru autorități și companii. Integratorii combină instrumente provenite de la furnizori diferiți într-un sistem care poate fi folosit în misiuni sau programe de monitorizare.
Comisia va analiza performanța acestor segmente în comparație cu actorii internaționali. Documentele nu indică regiunile sau companiile care vor fi folosite drept repere și nici metodologia completă prin care va fi calculată competitivitatea.
Rezultatele cercetării vor susține aplicarea OceanEye, dar nu reprezintă singura bază pentru viitoarele decizii. Finanțarea și măsurile de politică vor depinde și de programele europene, negocierile bugetare și participarea statelor și a sectorului privat.
OceanEye a fost prezentată de Comisia Europeană în iunie 2026 ca parte a Pactului european pentru oceane. Inițiativa urmărește coordonarea observării marine, dezvoltarea pieței europene de tehnologie și întărirea contribuției UE la sistemele globale de colectare a datelor.
Observarea oceanelor este realizată prin sateliți, nave, geamanduri, platforme fixe, vehicule autonome, senzori submarini și măsurători efectuate de cercetători. Datele sunt reunite în sisteme care permit urmărirea condițiilor actuale și construirea de prognoze.