UE primește încă 1,4 miliarde de euro din activele rusești imobilizate, iar veniturile totale ajung la 8 miliarde

Uniunea Europeană a primit o nouă tranșă de 1,4 miliarde de euro din profiturile extraordinare generate de activele Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în cadrul sancțiunilor europene. Transferul, realizat la 3 august, este al cincilea de acest tip și ridică la 8 miliarde de euro veniturile acumulate de la blocarea activelor rusești.

Noua tranșă acoperă veniturile acumulate în primele șase luni ale anului 2026. Banii nu provin din valoarea inițială a activelor rusești, care rămâne blocată, ci din dobânzile produse de disponibilitățile bănești formate în timp ce activele sunt imobilizate.

Activele vizate aparțin Băncii Centrale a Rusiei și sunt păstrate în Uniunea Europeană de depozitari centrali de valori mobiliare. Aceste infrastructuri financiare păstrează și administrează titluri și alte instrumente, asigurând inclusiv decontarea tranzacțiilor.

Interdicțiile adoptate după invazia Rusiei în Ucraina împiedică efectuarea tranzacțiilor cu activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei și ale entităților afiliate. Atunci când instrumentele financiare ajung la scadență, sumele rezultate se acumulează sub formă de numerar și depozite în bilanțurile depozitarilor.

Aceste disponibilități produc dobânzi, iar condițiile neobișnuite create prin sancțiuni au generat venituri pe care UE le descrie drept profituri extraordinare. Consiliul a decis că profiturile nete pot fi folosite pentru sprijinirea Ucrainei.

Separarea dintre active și veniturile lor este esențială pentru funcționarea mecanismului. UE nu anunță prin acest transfer confiscarea sau transferarea către Ucraina a capitalului Băncii Centrale a Rusiei.

Valoarea activelor propriu-zise rămâne imobilizată. Transferul de 1,4 miliarde de euro privește numai profiturile obținute din dobânzile acumulate pe disponibilitățile bănești asociate acestora.

Comisia afirmă că dobânzile nu aparțin Rusiei. Această poziție stă la baza utilizării veniturilor fără transferarea dreptului de proprietate asupra activelor inițiale.

De la imobilizarea activelor, mecanismul a produs venituri totale de 8 miliarde de euro. Cifra reprezintă suma profiturilor extraordinare generate până în prezent, nu valoarea totală a activelor rusești păstrate în Uniune.

Transferul din august este al cincilea. Tranșa precedentă, realizată în martie 2026, a fost tot de 1,4 miliarde de euro și a acoperit veniturile acumulate în a doua jumătate a anului 2025.

2EU a relatat despre transferul precedent. Evoluția nouă este încasarea celei de-a cincea tranșe, provenită din veniturile primei jumătăți a anului 2026, și creșterea totalului profiturilor generate la 8 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a noii sume, echivalentă cu 95%, va fi folosită prin Mecanismul de cooperare pentru împrumuturile acordate Ucrainei. La nivelul tranșei de 1,4 miliarde de euro, proporția corespunde unei valori de aproximativ 1,33 miliarde de euro.

Mecanismul nu transferă pur și simplu această parte a banilor către bugetul ucrainean pentru cheltuieli curente. El oferă sprijin nerambursabil destinat achitării obligațiilor legate de împrumuturile acordate Ucrainei de UE și de creditorii bilaterali ai G7.

Printre finanțările acoperite se află împrumutul de asistență macrofinanciară acordat de Uniunea Europeană și plătit în cursul anului 2025. Sunt incluse și împrumuturile creditorilor G7 din cadrul inițiativei Extraordinary Revenue Acceleration Loans.

Inițiativa G7 a fost construită astfel încât statele participante să poată oferi Ucrainei finanțare imediată, iar rambursarea să fie susținută în timp prin veniturile extraordinare produse de activele suverane rusești imobilizate.

Sprijinul total anunțat prin împrumuturile din această inițiativă este de 45 de miliarde de euro. Suma nu reprezintă valoarea noii tranșe și nici totalul veniturilor deja obținute din activele rusești.

Cei 45 de miliarde de euro reprezintă valoarea totală a împrumuturilor acordate în cadrul inițiativei. Veniturile extraordinare sunt utilizate treptat pentru a sprijini rambursarea acestor finanțări.

Restul de 5% din tranșa primită de UE va fi direcționat prin Instrumentul european pentru pace. La nivelul sumei de 1,4 miliarde de euro, această proporție corespunde unei valori de aproximativ 70 de milioane de euro.

Instrumentul european pentru pace este folosit pentru sprijinirea capacităților militare și de apărare ale partenerilor UE. În cazul Ucrainei, el a finanțat inclusiv livrarea de echipamente și alte forme de asistență pentru forțele armate.

Cele două destinații ale banilor sunt astfel diferite. Componenta de 95% susține mecanismul financiar construit în jurul împrumuturilor pentru Ucraina, iar componenta de 5% răspunde nevoilor militare și de apărare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat utilizarea veniturilor de responsabilitatea Rusiei pentru distrugerile produse în Ucraina.

„Russia must pay for the destruction it has caused. And we are using the proceeds from the immobilised Russian assets to make sure it does. We are making a further €1.4 billion of them available to Ukraine. This will support Ukraine’s continued resistance against Russia’s illegal war,” a declarat von der Leyen.

Decizia de a folosi profiturile extraordinare a fost construită în mai multe etape. În februarie 2024, Consiliul a stabilit că depozitarii centrali care păstrează active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei cu o valoare de peste un milion de euro trebuie să separe disponibilitățile extraordinare acumulate.

Depozitarilor le-a fost interzis să dispună de profiturile nete produse de aceste sume. Măsura a permis identificarea și păstrarea separată a veniturilor care urmau să fie utilizate în baza unor decizii europene ulterioare.

În mai 2024, Consiliul a adoptat cadrul care permite folosirea profiturilor nete pentru Ucraina, pe baza propunerilor prezentate de Comisie și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

În decembrie 2025, Consiliul a adoptat o măsură care interzice într-un mod mai durabil transferarea activelor imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei înapoi către Rusia. Decizia a fost întemeiată pe dispozițiile tratatului care permit intervenția UE în anumite situații economice excepționale.

Această interdicție nu transferă proprietatea activelor către Uniune sau Ucraina. Ea menține blocarea lor și încearcă să asigure continuitatea mecanismului în care profiturile rezultate pot susține finanțările acordate Kievului.

Utilizarea veniturilor extraordinare este diferită de confiscarea activelor suverane rusești. Confiscarea ar presupune preluarea valorii de bază și ar ridica întrebări juridice și financiare distincte de cele asociate folosirii dobânzilor.

Comunicarea Comisiei nu anunță o schimbare a poziției UE privind capitalul imobilizat și nu precizează când ar putea fi realizat următorul transfer. Valoarea viitoarelor tranșe va depinde de veniturile acumulate și de condițiile financiare aplicabile disponibilităților păstrate de depozitari.

Sumele generate pot varia în funcție de volumul disponibilităților bănești și de nivelul dobânzilor. Faptul că ultimele două tranșe au avut aceeași valoare nu garantează că transferurile următoare vor fi identice.

Uniunea Europeană a imobilizat activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei aflate sub jurisdicția sa în cadrul sancțiunilor adoptate după invazia pe scară largă a Ucrainei. Imobilizarea interzice tranzacțiile și accesul Rusiei la aceste resurse, fără să transfere automat proprietatea lor.

Profiturile extraordinare apar deoarece instrumentele financiare ajunse la scadență formează disponibilități care produc dobânzi în bilanțurile depozitarilor. UE a decis să utilizeze profiturile nete rezultate, păstrând activele inițiale imobilizate.

Mecanismul face parte din arhitectura financiară construită de UE și G7 pentru susținerea Ucrainei. El transformă veniturile generate în timp de activele rusești blocate într-o sursă pentru rambursarea împrumuturilor și pentru o componentă limitată de sprijin militar.