Drepturile omului și democrația sunt în recul în numeroase părți ale lumii, iar metodele folosite pentru slăbirea instituțiilor democratice au devenit mai directe și mai coordonate, avertizează Uniunea Europeană în raportul său anual privind drepturile omului și democrația. Evaluarea pentru 2025 indică o combinație de conflicte, represiune politică, dezinformare, presiuni asupra presei și societății civile și contestarea tot mai pronunțată a normelor internaționale privind drepturile fundamentale.
Pe scurt
-
UE constată un recul global al drepturilor omului și democrației și spune că tentativele de subminare a progreselor democratice au devenit mai îndrăznețe și mai coordonate.
-
Raportul identifică dezinformarea, manipularea informației, controlul presei și reducerea spațiului pentru apărătorii drepturilor omului printre metodele folosite pentru slăbirea societăților democratice.
-
Presiunile asupra libertății de asociere au crescut, iar reducerile fără precedent ale finanțării publice pentru societatea civilă au determinat organizații să reducă activități, să închidă birouri și să concedieze personal.
-
UE remarcă simultan unele evoluții pozitive, inclusiv îndepărtarea mai multor state de pedeapsa cu moartea și transferuri pașnice de putere în urma unor alegeri din 2025.
-
Raportul identifică și retragerea unei părți importante a finanțării și sprijinului politic american pentru drepturile omului, democrație și dezvoltare drept una dintre schimbările majore ale contextului internațional din 2025.
În evaluarea sa asupra anului 2025, UE descrie o deteriorare care depășește crizele individuale din state sau regiuni și afectează mecanismele prin care societățile democratice funcționează. În introducerea raportului, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, afirmă că reculul drepturilor omului și tentativele de subminare a democrațiilor sunt strâns legate de instabilitatea și conflictele internaționale.
Raportul identifică un model în care presiunile asupra democrației se manifestă prin campanii de dezinformare și manipulare a informației, control asupra mass-media, reducerea capacității apărătorilor drepturilor omului de a acționa și contestarea egalității, diversității și pluralismului. Kallas afirmă că aceste metode sunt folosite într-o manieră tot mai coordonată și mai vizibilă de actorii care încearcă să inverseze progresul democratic.
Unul dintre domeniile în care deteriorarea este vizibilă este libertatea de asociere. EEAS constată că presiunea asupra organizațiilor societății civile s-a intensificat la nivel mondial în 2025, prin legi restrictive, practici administrative care le limitează activitatea și măsuri care îngreunează finanțarea lor. În mediile cele mai represive, activiștii și organizațiile s-au confruntat inclusiv cu intimidare, amenințări online și fizice, hărțuire, detenții arbitrare și asasinate.
La aceste presiuni s-a adăugat o reducere fără precedent a finanțării publice internaționale pentru organizațiile societății civile. Raportul arată că unele organizații internaționale și locale au fost nevoite să își reducă operațiunile, să închidă birouri sau prezențe în teren și să concedieze angajați, într-un moment în care cererea de sprijin pentru apărătorii drepturilor omului a continuat să crească.
O schimbare importantă a venit din Statele Unite. Raportul UE notează că în 2025 Washingtonul a redus o parte importantă a finanțării și sprijinului politic pentru drepturile omului și democrație la nivel internațional, inclusiv asistența pentru dezvoltare care susținea drepturi economice și sociale, și s-a retras din unele organisme ale ONU. UE prezintă această schimbare ca parte a unei transformări mai ample a mediului global de cooperare.
Efectele sunt vizibile și în state aflate în apropierea Uniunii. În Georgia, raportul de țară descrie o restrângere severă a drepturilor fundamentale și un recul democratic semnificativ, cu măsuri represive împotriva societății civile, presei și opoziției. UE afirmă că înghețarea conturilor unor organizații ale societății civile a transformat sistemul judiciar într-un instrument de presiune politică și că pluralismul politic a fost pus în pericol.
În Serbia, raportul descrie deteriorarea mediului pentru jurnaliști și organizațiile civice, în contextul protestelor din 2025. Sunt menționate cazuri de violență împotriva demonstranților și jurnaliștilor, acuzații de utilizare excesivă a forței de către poliție, creșterea presiunilor asupra presei, utilizarea proceselor strategice împotriva participării publice și plângeri privind folosirea programelor spyware împotriva jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului.
Raportul descrie o deteriorare și mai accentuată în Rusia, unde raportorul special al ONU pentru drepturile omului a calificat situația drept un „declin seismic”. La sfârșitul anului 2025, organizațiile pentru drepturile omului estimau între aproximativ 1.200 și 1.800 de deținuți politici, iar numărul neoficial ar putea depăși 3.000. Restricțiile au vizat și comunicarea digitală, serviciile de mesagerie, utilizarea VPN-urilor și organizațiile desemnate de autorități drept „agenți străini” sau „indezirabile”.
Belarus rămâne un alt caz de represiune severă. Raportul estimează că la sfârșitul lui 2025 existau încă peste 1.100 de deținuți politici, după ce cel puțin 1.254 de persoane primiseră pedepse cu închisoarea în dosare considerate motivate politic în cursul anului. Cel puțin doi deținuți politici au murit în detenție, iar unele persoane eliberate au fost deportate forțat și lăsate într-o situație juridică incertă.
În Tunisia, UE constată continuarea deteriorării statului de drept și a libertăților fundamentale, prin arestarea și condamnarea jurnaliștilor, avocaților, opozanților și apărătorilor drepturilor omului. Peste 20 de organizații ale societății civile au fost suspendate în 2025, iar lucrători ai unor ONG-uri au fost judecați pentru activități umanitare desfășurate în sprijinul migranților și refugiaților.
Evaluarea UE nu descrie însă anul 2025 exclusiv prin reculuri. Raportul consemnează că majoritatea statelor lumii au continuat tendința de îndepărtare de pedeapsa capitală, cu măsuri pentru abolire sau limitare în Kenya, Grenada, Vietnam, Liban, Indonezia și Malaezia. Numărul statelor care efectuează execuții a rămas la un minim istoric pentru al doilea an consecutiv, chiar dacă numărul total al execuțiilor a crescut semnificativ din cauza unor evoluții în state precum Iran, Irak și Arabia Saudită.
Raportul menționează și alegeri care au produs transferuri pașnice de putere și o participare mai mare a tinerilor la viața publică, inclusiv prin mișcările Gen Z din mai multe regiuni. În același timp, UE a desfășurat șapte noi misiuni de observare electorală și a continuat să finanțeze programe pentru societatea civilă, presa independentă și apărătorii drepturilor omului.
Presiunea asupra spațiului civic a determinat și schimbări în politica europeană. În noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat prima strategie a UE pentru societatea civilă, care urmărește protejarea spațiului civic, consolidarea relației cu organizațiile societății civile și menținerea unei finanțări adecvate și sustenabile atât în interiorul Uniunii, cât și în afara acesteia.
Raportul anual privind drepturile omului și democrația este evaluarea prin care UE urmărește evoluțiile globale și prezintă acțiunile sale externe în domenii precum libertățile fundamentale, statul de drept, societatea civilă, egalitatea, libertatea presei, justiția internațională și protecția persoanelor aflate în situații de risc.
Ediția publicată în august 2026 acoperă evoluțiile din 2025 și este însoțită de rapoarte individuale pentru state din toate regiunile lumii. Evaluarea generală indică o presiune în creștere asupra sistemelor democratice, dar și diferențe importante între țări și domenii, de la intensificarea represiunii în unele state până la progrese punctuale în abolirea pedepsei cu moartea, participarea democratică și protecția drepturilor.